Planuri de restructurare și proteste

Reorganizarea instituţiilor publice centrale şi a companiilor de stat pentru a reduce cheltuielile bugetare nemulţumeşte angajaţii.

Roxana Vasile, 23.01.2025, 11:59

Un deficit uriaș și o Comisie Europeană asemenea unei săbii a lui Damocles, intransigentă în a cere Bucureștiului constant să ia măsuri pentru a-l reduce, determină Guvernul român de coaliție PSD-PNL-UDMR rezultat în urma alegerilor parlamentare de acum mai puțin de două luni să ia, deja, decizii foarte nepopulare. După ce, la început de 2025, multor bugetari le-a fost înghețată, prin ordonanță guvernamentală, orice indexare sau majorare salarială, iar seniorilor nu le-au mai fost indexate pensiile cu rata inflației, așa cum li se promisese, zilele acestea a venit vestea reorganizării instituţiilor publice centrale şi a companiilor de stat.

Miercuri, conducerea Parlamentului a anunţat că vor fi diminuate posturile de funcţionari cu aproximativ 400, ceea ce a dus la un protest spontan al angajaților pe holurile instituției. Liberalul Ilie Bolojan a precizat că la Senat, pe care îl conduce, circa 180 de posturi de funcţionari din totalul celor aproape 800 vor fi reduse, dar și că flota auto sau cota de combustibil vor fi micşorate.

Ilie Bolojan: ʺDe la 796 de posturi în total, vom avea aproximativ 618 posturi. Colegii care vor pleca nu vor fi demişi de nimeni. Peste tot unde numărul de posturi de execuţie va fi mai mic decât cel actual, conform legii, se vor organiza concursuri. Vă garantez că nu va fi nicio influenţă politică.ʺ

Şi la Camera Deputaţilor vor fi tăiate peste 200 de posturi dintr-un total de circa 1100 – a precizat preşedintele social-democrat al Camerei, Ciprian Şerban. USR le-a solicitat liderilor din coaliţia de guvernare să prezinte public toate măsurile de reducere a cheltuielilor la Stat, dar şi criteriile de selecție a angajaţilor, ʺpentru a ne asigura – a spus formațiunea de opoziție – că oamenii care rămân sunt cei competenţi, nu doar pilele de partid.ʺ

Iar mai multe federaţii sindicale şi-au arătat susţinerea pentru acei angajaţi din Parlament în pericol să rămână fără serviciu. Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie consideră abuzivă şi opacă metoda prin care sunt adoptate şi comunicate măsurile de restructurare, iar liderii Sindicatului Funcţionarilor Publici Parlamentari și ai Sindicatului Personalului Contractual susţin că reorganizarea este lipsită de corectitudine.

Și printre românii de rând, părerile privind măsurile Guvernului sunt împărțite. În timp ce unii le aplaudă, alții le contestă – reiterează că reducerea numărului de posturi în Parlament ar trebui să înceapă chiar cu senatorii și deputații, în baza unui referendum din 2009, consultativ, privind trecerea la un Legislativ unicameral cu 300 de fotolii. În ultimii patru ani, numărul bugetarilor ar fi crescut cu 56.000 – clamează cei care susțin acțiunile guvernamentale. În schimb, alții amintesc că printre bugetari se numără, de pildă, angajații din Educație, Sănătate, Armată ori Poliție – sectoare în care, ani la rând, s-a vorbit de lipsă de personal.