Platforma internaţională Crimeea
România aderă la recent lansata Platformă internaţională Crimeea.
Ştefan Stoica, 24.08.2021, 12:03
Ucraina
încearcă, aşa cum remarcau comentatorii, să menţină Crimeea, peninsula anexată
de Rusia în 2014, pe agenda internaţională. Platforma Crimeea, al cărei summit inaugural
a avut loc, luni, la Kiev, şi pe care Moscova l-a calificat imediat drept un
act antirusesc, este o iniţiativă menită să consolideze politica de
nerecunoaştere a anexării ilegale a Crimeii şi, în ultimă instanţă, să
faciliteze revenirea ei în componenţa Ucrainei.
Reprezentanţii a peste 40 de
state au adoptat o declaraţie finală în care condamnă ceea ce numesc ocuparea
temporară şi anexarea ilegală a Crimeei, despre care spun că reprezintă o
provocare directă la adresa securităţii internaţionale. Documentul avertizează
că militarizarea în curs în regiune subminează securitatea şi stabilitatea
regiunii Mării Negre, denunţă eforturile Rusiei de a legitima ocupaţia
provizorie şi anexarea ilegală şi condamnă încălcările drepturilor omului în
peninsulă. În declaraţie se solicită Moscovei să asigure şi să garanteze că
toate persoanele care aparţin comunităţilor etnice şi religioase, inclusiv
etnicii ucraineni şi tătari, au posibilitatea să se bucure pe deplin de drepturile
lor.
România a fost reprezentată la lansarea platformei Crimeea de şeful
guvernului, Florin Cîţu, şi de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Prim-ministrul
român a anunţat asocierea ţării la Platforma Crimeea şi a reiterat sprijinul
constant pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi
angajamentul ferm faţă de politica de nerecunoaştere a anexării ilegale a
peninsulei.
Autorităţile de la Bucureşti, a subliniat Florin Cîţu, sunt extrem
de conştiente de actualele provocări şi ameninţări la adresa valorilor,
stabilităţii şi securităţii în regiunea Mării Negre. Prim-ministrul a exprimat,
totodată, sprijinul României pentru aspiraţiile europene şi euroatlantice ale
Ucrainei, amintind că România a fost primul stat membru al Uniunii care a
ratificat acordul de asociere între UE şi Ucraina. Realizarea acestor aspiraţii
trebuie susţinută de un proces de reformă care să aducă beneficii pentru toţi
cetăţenii ucraineni, inclusiv cei de etnie română, este de părere şeful guvernului
de la Bucureşti. În viziunea acestuia, ameninţările şi provocările externe pot
fi mai bine gestionate dacă statele acţionează pentru soluţionarea problemelor
bilaterale.
În marja Summitului, prim-ministrul Cîţu a avut o întrevedere cu
omologul ucrainean, Denys Shmyhal, în cadrul căreia a reafirmat
disponibilitatea României de a avansa cooperarea bilaterală, inclusiv prin
organizarea în acest an a unei noi sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale
privind cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică. Cei doi
premieri au declarat că vor să impulsioneze cooperarea sectorială, cu prioritate
în domeniul transporturilor, infrastructurii şi al punctelor de trecere a
frontierei comune. Florin Cîţu a exprimat dorinţa României de a fi asigurată
respectarea drepturilor minorităţii române, estimată la 400 de mii de membri.
