PNL şi PSD îşi stabilesc priorităţile

Partidele aflate la putere la Bucureşti şi-au anunţat priorităţile în an pre-electoral.

Bogdan Matei, 31.01.2023, 11:57

O majoritate parlamentară confortabilă, de circa 70%, cât are
aşa-numita mare coaliţie guvernamentală de la Bucureşti, ar presupune o
funcţionare fără greş atât a echipei executive, cât şi a parteneriatului dintre
formaţiunile componente, PSD, PNL şi UDMR. Nu-i, însă, totul lapte şi miere în
rândurile Puterii. Un protocol semnat între partide prevede ca, la sfârşitul
lui mai, social-democratul Marcel Ciolacu să-i ia locul liberalului Nicolae
Ciucă la şefia Guvernului, iar acesta din urmă să preia preşedinţia Senatului,
asigurată acum, interimar, de colega sa de partid Alina Gorghiu. PNL, spune
Ciucă, susţine respectarea integrală a protocolului agreat cu toţi membrii
coaliţiei, care presupune rotaţii atât la conducerea Guvernului, cât şi la
nivelul unor ministere, şi consideră inoportună o eventuală renegociere a
portofoliilor.

Ciolacu, în schimb, şi-ar dori ca PSD să păstreze ministerele
unde colegii săi ar fi făcut performanţă, precum Transporturile sau Finanţele.
Să intrăm în aceste discuţii şi în aceste dezbateri, care consumă timp, cu
patru luni înainte ca rocada efectiv să se producă, din punctul meu de vedere
este nefolositor – replică prim-ministrul liberal, care anunţă că, în perioada
următoare, va avea loc o evaluare a rezultatelor fiecărui ministru. Cei ai PNL
vor fi evaluaţi inclusiv în cadrul unui grup intern de lucru, ce va elabora şi
strategia partidului în perspectiva anului electoral 2024, jalonat de alegeri
locale, europarlamentare, legislative şi prezidenţiale.

Până atunci, liberalii
declară prioritără adoptarea legilor educaţiei, parte a proiectului
prezidenţial ‘România educată’, lansat, acum aproape un deceniu, de şeful
statului şi de liderul de facto al PNL, Klaus Iohannis, şi nefinalizat nici
până azi. PNL mai anunţă că se va axa în sesiunea parlamentară care începe
miercuri şi pe adoptarea proiectelor privind aşa-numitele pensii speciale, ce
nu respectă principiul contributivităţii, şi pe creşterea pragului pentru
impozitarea pensiilor de la 2.000 de lei (echivalentul a circa 400 de euro) la
3.000. Şi pentru PSD, susţine preşedintele Ciolacu, prioritatea numărul unu
sunt pensiile speciale, iar partidul vrea să găsească forma constituţională pentru
ca acest capitol să fie închis odată pentru totdeauna în România. Îndeplinirea
jaloanelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, convenit de
decidenţii de la Bucureşti cu cei de la Bruxelles, e, de asemenea, esenţială
pentru social-democraţi, fiindcă de aceasta depinde accesarea fondurilor
europene. Impozitarea mai riguroasă a marilor companii, reducerea taxării pe
muncă şi un pachet de măsuri privind scăderea sau eliminarea TVA la produsele
alimentare de bază sunt alte promisiuni lansate de PSD la început de sesiune
parlamentară. Toate aceste măsuri trebuie, însă, agreate şi de PNL şi UDMR. Iar
analiştii politici de la Bucureşti nu se hazardează să afirme că vor şi fi
adoptate.