Politica fiscală şi recuperarea creanţelor
Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate e instituţia care va gestiona în România averile dobândite ilegal.
Bogdan Matei, 28.05.2015, 13:25
La Bucureşti va apărea o
nouă instituţie menită să sancţioneze corupţia. Guvernul a adoptat,
miercuri, proiectul de lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de
Administrare a Bunurilor Sechestrate. Aceasta va funcţiona în subordinea
ministerului Justiţiei, iar printre atribuţiile sale figurează urmărirea şi
identificarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni, administrarea
şi, finalmente, valorificarea acestora. În prezent, administrarea bunurilor
sechestrate se realizează de cele mai multe ori de către organele de cercetare
penală, care, însă, nu au alocat un buget şi nici elemente de logistică
necesare.
În elaborarea proiectului de lege, care va fi trimis Parlamentului
pentru dezbatere şi adoptare, ministerul român Justiţiei s-a consultat cu
experţi în domeniu din state occidentale – Belgia, Franţa şi Olanda-, în cadrul
unor vizite de lucru organizate de Comisia Europeană. Condusă de un director
general, Agenţia va avea, pentru început, 35 de angajaţi, care vor fi, practic,
super-gestionarii unor averi fabuloase, acumulate din furt. Numai anul trecut,
valoarea bunurilor sechestrate de Parchet şi Poliţie a ajuns la aproape două
miliarde şi jumătate de lei, echivalentul a circa jumătate de miliard de euro.
Iar aceasta nu înseamnă decât 14% din totalul conturilor, colecţiilor de
tablouri, caselor, terenurilor, pădurilor sau parcurilor de maşini susceptibile
de confiscare.
Cu o parte, în fond, infimă, a acestora, spunea şefa Direcţiei
Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruta Kövesi, se pot plăti salariile
tuturor medicilor din România pentru un an de zile. Ea adăuga că, în lupta
împotriva corupţiei, justiţia poate atinge efectul scontat numai dacă vor fi
confiscate şi averile obţinute ilegal de persoanele condamnate la închisoare.
În ultimii trei ani, zeci de miniştri,
parlamentari, preşedinti de consilii judeţene sau primari, magistraţi, oameni
de afaceri sau înalţi funcţionari au fost puşi sub acuzare de procurorii
anticorupţie şi condamnaţi de instanţe pentru fapte de corupţie.
Apariţia noii Agenţii infirmă filosofia de viaţă pe care o parte a opiniei
publice româneşti le-o atribuie marilor corupţi din clasa politică: fur, stau
câţiva ani la închisoare, unde scap de colesterol şi glicemie, apoi ne bucurăm,
eu şi câteva generaţii de urmaşi, de ceea ce-am furat.
Situaţie cu atât mai
nedreaptă, scriu ziarele, într-o ţară în care familii întregi riscă să rămână
pe drumuri nu fiindcă ar fi încălcat legea, ci fiindcă, după criza economică,
nu-şi mai pot plăti creditele la bănci. Confiscarea bunurilor dobândite ilegal
constituie, aşadar, o miză morală, dar şi una pragmatică. Fiindcă, nu încetează
să repete experţii, efectele corupţiei se traduc în spitale fără dotări, şcoli
nerenovate şi autostrăzi niciodata construite.
