Politica românească şi relaţiile cu FMI
În Romania, lipsa consensului politic alterează chiar şi acordul cu creditorii internaţionali ai ţării. De această dată, în centrul luptei dintre Guvern şi Preşedinţie, se află chiar acordul cu trioul creditorilor internaţionali ai ţării.
Florentin Căpitănescu, 03.12.2013, 12:23
Istoricul, şi aşa aglomerat, al disputelor între alianţa de centru-stânga aflată la guvernare în România, USL, şi şeful statului, Traian Băsescu, s-a îmbogăţit cu un nou capitol. Zona economico-financiară, aceeaşi în care înalţii responsabili români, oricare ar fi numele lor, au avut prestaţii îndoielnice în ultimii patru ani, pe fondul crizei, a devenit teatrul unor veritabile contre politice. De această dată, în centrul luptei dintre Palate, cum s-a împământenit meciul prelungit între Guvern şi Preşedinţie, se află chiar acordul cu trioul creditorilor internaţionali ai ţării, FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.
Fitilul care a aprins discuţiile despre acord a fost anunţul preşedintelui că refuză să-şi pună semnătura, absolut obligatorie, prin protocol, pe memorandumul cu FMI. El şi-a motivat decizia prin majorarea, stipulată în document, cu 7 eurocenţi a accizei per litru de carburant, majorare pe care Guvernul vrea s-o aplice de la 1 ianuarie 2014. În opinia preşedintelui, această măsură, pe care a mărturisit că doreşte s-o blocheze prin nepromulgarea Legii bugetului, va fi urmată de scumpiri în cascadă.
În plus, şeful statului a afirmat că, prin prezentul acord preventiv, care rămâne, încă, în vigoare, România nu depinde, de facto, de tranşele instituţiilor financiare internaţionale, aşa că, susţine el, Executivul poate renegocia cu uşurinţă termenii înţelegerii. Previzibil, anunţul său a fost însoţit de riposte dure ale Guvernului. Cheia-sol pe portativul reacţiilor stârnite de poziţia preşedintelui a fost declaraţia pe care a dat-o chiar premierul Victor Ponta.
Şeful statului este lipsit de discernământ, iar gestul său este o dovadă clară de iresponsabilitate, a apreciat premierul, care, fără ezitări, a spus, cu subiect şi predicat, că “România nu mai are acord cu FMI”. Ulterior acestui anunţ alarmist, lucrurile au fost nuanţate şi clarificate. Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat ca acordul rămâne valabil, însă nu este operaţional. El a reamintit că rezultatele negocierii ar fi urmat să fie validate de boardul FMI pe 18 decembrie, pentru ca, ulterior, României să-i fie pusă la dispoziţie prima tranşă, de circa 170 de milioane de euro, din pachetul financiar.
În lipsa unei întelegeri ferme cu FMI, consideră analiştii economici, România riscă să nu se mai poată împrumuta la dobanzi mici de pe hipersensibilele pieţe financiare internaţionale. Acordul României cu creditorii săi externi, al treilea din ultimii patru ani, este în valoare totală de circa 5 miliarde de euro şi acoperă perioada 2013 – 2015. Banii nu sunt accesaţi, însă, decât în situaţii limită, la cererea autorităţilor române.
