Prelaţi români, beatificaţi de Vatican
În preajma vizitei sale aici, Papa Francisc a decis beatificarea a şapte episcopi greco-catolici din România, victime ale dictaturii comuniste.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 20.03.2019, 12:44
Papa Francisc a promulgat, marţi, decretul
pentru beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici români care s-au
jertfit pentru credinţă. Site-ul oficial al Sfântului Scaun precizează că este
vorba despre Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu
Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu. Toţi au murit în
închisorile comuniste sau în libertate riguros supravegheată de poliţia
politică, Securitatea, în intervalul 1950-1970, fiindcă au refuzat să fie
eliberaţi în schimbul renunţării la religia lor.
România n-a trecut niciodată
prin războaie religioase, n-a cunoscut practici inchizitoriale ori arderi pe
rug. În Constituţia regală din 1923, bisericile Ortodoxă şi Greco-Catolică,
ambele cu un rol uriaş în realizarea Marii Uniri din 1918, erau, deopotrivă,
definite drept biserici naţionale. Scoaterea în afara legii a bisericii martire
Greco-Catolice de către regimul comunist imediat postbelic s-a făcut după
modelul şi la ordinul ocupanţilor sovietici, care nu puteau tolera autoritatea
spirituală a Vaticanului asupra credincioşilor rămaşi în spatele Cortinei de
Fier. Ca şi în vestul Ucrainei, greco-catolicismul din România a fost prohibit,
iar zestrea sa imobiliară a fost fie naţionalizată, fie transferată Bisericii
Ortodoxe. ‘Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă’ – ar fi spus, pe patul de
moarte, episcopul Iuliu Hossu. Cultul său a redevenit legal după Revoluţia
anticomunistă din 1989 şi şi-a putut redobândi o parte din proprietăţi.
La
ultimul recensământ, 86,5% dintre cetăţenii români s-au declarat ortodocşi,
doar 4,6% romano-catolici şi mai puţin de un procent greco-catolici. Potrivit
episcopului greco-catolic de Cluj, Florentin Crihălmeanu, este posibil că
ceremonia de beatificare a celor şapte prelaţi să fie oficiată chiar de Papa
Francisc, la Blaj, pe celebra Câmpie a Libertăţii, loc cu enormă încărcatură
simbolică pentru identitatea românilor din Transilvania. Aceasta ar putea fi
punctul culminant al vizitei pe care Sanctitatea Sa o va face în
România în perioada 31 mai – 2 iunie.
Sub motto-ul ‘Să mergem împreună!’,
Suveranul Pontif va vizita Capitala, Iaşiul (cel mai mare oraş din estul ţării,
unde trăieşte o importantă comunitate romano-catolică), Blajul (centru, capitală
spirituală a greco-catolicilor români), precum şi sanctuarul franciscan de la
Şumuleu Ciuc (centru, zonă cu populaţie majoritar maghiară). Purtătorul de
cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, şi-a exprimat bucuria că vizita a fost
confirmată şi a evocat bunele relaţii dintre Biserica Ortodoxă Română şi cea
Romano-Catolică. În 1999, România devenea, de altfel, prima ţară majoritar
ortodoxă vizitată, vreodată în istorie, de un Suveran Pontif.
Invitat de
preşedintele creştin-democrat Emil Constantinescu şi de Patriarhul ortodox din
epocă, Teoctist, Ioan-Paul al II-lea a fost întâmpinat cu entuziasm şi cu dragoste
de sute de mii de români. Care, indiferent de apartenenţa lor confesională,
vedeau în el cel mai iubit Papă din istorie şi omul cu un rol enorm în
prăbuşirea dictaturilor comuniste.
