Presiune migraționistă asupra UE
Criza migranților de la granița dintre Polonia și Belarus se agravează, iar ONU cere încetarea utilizării persoanelor vulnerabile ca pioni politici.
Corina Cristea, 11.11.2021, 11:59
Izbucnită pe fondul deteriorării relațiilor dintre Minsk și UE și a intensificării retoricii agresive a preşedintelui belarus, Aleksandr Lukaşenko, criza refugiaților de la frontiera comunitară de est riscă să se transforme într-o catastrofă umanitară. Este și motivul pentru care, la cererea Franţei, a Irlandei şi a Estoniei, Consiliul de Securitate a decis să se reunească în încercarea de a găsi o soluţie pentru miile de oameni care doresc să ajungă în vestul Europei şi care sunt blocaţi în condiţii inumane la granița Uniunii, pe fondul unor temperaturi foarte scăzute.
De câteva luni, Belarusul încurajează migranţi din Orientul Mijlociu să îi traverseze teritoriul pentru a intra în UE via Polonia şi statele baltice, iar criza s-a amplificat în ultimele zile, când mii de migranţi au sosit la graniţă şi s-au înregistrat mai multe tentative de forţare a frontierei. Polonia a mobilizat militari la graniţă pentru a-i opri şi a informat aliaţii din NATO cu privire la criză. Alianța Nord-Atlantică monitorizează situaţia şi a dat asigurări că va apăra securitatea membrilor săi, inclusiv pe cea a Lituaniei şi Letoniei, alte state membre confruntate cu presiuni migratorii din Belarus.
De altfel, nu este pentru prima dată când cele trei țări europene se confruntă cu valuri de migranţi, în marea lor majoritate sirieni, irakieni şi afgani, care încearcă să ajungă ilegal în special în Germania. UE a acuzat în repetate rânduri Belarusul că aduce aceşti migranţi pentru a-i trimite pe teritoriul comunitar, ca represalii faţă de sancţiunile impuse Minskului pentru fraudarea alegerilor prezidenţiale de către Alexandr Lukaşenko, anul trecut, și brutalitatea cu care au fost reprimate protestele de după alegeri.
Tabloul situației din zonă este completat de acțiunile Rusiei care sprijină regimul Lukaşenko și care a trimis două bombardiere capabile să poarte arme nucleare într-o patrulă demonstrativă în spaţiul aerian belarus. Agențiile de presă scriu că tot mai multe acuzaţii europene pentru această criză se îndreaptă și către preşedintele rus, Vladimir Putin, dar Kremlinul a arătat că aceste presupuneri nu pot fi decât inacceptabile. Preşedintele Putin, căruia cancelarul Angela Merkel i-a cerut într-o convorbire telefonică, să intervină pentru oprirea crizei, a propus angajarea de contacte directe între reprezentanţii UE şi Minsk, pentru a discuta problemele apărute.
La graniţele UE are loc un atac hibrid brutal, Belarus foloseşte disperarea migranţilor ca armă, într-un mod cinic şi şocant, a afirmat preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Situaţia de la graniţa dintre Belarus şi Polonia nu este o criză a migranţilor, ci o încercare a „regimului autoritar” de la Minsk de a-şi destabiliza vecinii, consideră preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit căreia, Uniunea îşi va extinde sancţiunile împotriva Belarusului, vizând atât persoane, cât şi entităţi.
