Primii refugiaţi repartizaţi în România
15 refugiaţi provenind din Siria şi Yemen au ajuns în România. Cel mai tânăr are 7 luni.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 04.03.2016, 13:15
15 refugiaţi, provenind din Siria şi Yemen, două ţări aflate în conflict,
unde activează gruparea teroristă Statul Islamic, au ajuns, joi, la Centrul
Regional din Galaţi. Sunt primii din totalul celor peste
6 mii pe care Bucureştiul s-a angajat să îi primească, în baza cotelor de
relocare stabilite la nivelul Uniunii Europene pe fondul actualei crize a
refugiaţilor. Centrul de cazare şi proceduri pentru solicitanţi
de azil este înfiinţat încă din 2004. El găzduieşte, deja,
persoane din Siria, Afganistan, Irak, Iran sau Algeria. Alături de ei, în centru au fost cazaţi şi cei 15. Au cerut azil politic într-o ţară europeană, iar cu acordul lor au fost
repartizaţi în România.
Până să ajungă la Galaţi, refugiaţii au stat timp de
mai multe luni în Grecia, perioadă în care statul elen şi cel român au
corespondat pentru a identifica persoanele care au nevoie de protecţie internaţională.
Bucureştiul a acceptat propunerile Atenei doar după
analize specifice şi verificări de securitate.
Potrivit Inspectoratului General
pentru Imigrări, grupul de 15 persoane sosit la Galaţi este compus din 10
tineri, alături de care se află şi o familie – părinţi şi trei copii minori,
din care cel mai mic are doar 7 luni. Până la primirea, în
30 de zile, a unei decizii privind acordarea sau nu a statutului de azilant,
refugiaţii vor rămâne în centru şi vor beneficia de asistenţă medicală,
psihologică, juridică şi materială, precum şi de alte forme de sprijin din
partea organizaţiilor neguvernamentale din domeniul azilului şi integrării.
După eventuala obţinere a dreptului de şedere, ei vor avea libertatea de a se
mişca în toată ţara.
Ca în toate statele europene, şi în România opinia publică
este divizată în privinţa găzduirii refugiaţilor. Or, venirea, la Galaţi, a celor 15 i-a nemulţumit pe unii dintre localnici: Statul cât plăteşte pentru un migrant în fiecare lună?
Undeva la o mie şi ceva de lei, mai mult decât minimul pe economie. Deci este în regulă? Nu este în regulă.
Este greu pentru noi, dar să mai primim şi pe alţii?
Eu vin la dumneavoastră la masă, o zi, două. Îmi aduc şi nevasta. Ai să mă ţii o săptămână, dar în a
doua nu mai poţi, domnule.
Fiecare trebuie să-şi
ţină oamenii aproape. Ai noştri pleacă în străinătate şi noi trebuie să-i
primim pe imigranţi? Mi se pare ciudat.
În perioada următoare, încă 115 refugiaţi din Italia şi 120 din Grecia vor veni
în România. Între timp, la nivelul Uniunii Europene, profund divizate, se fac
eforturi politice importante pentru gestionarea crizei imigranţilor, aflată la limita dezastrului
umanitar.
La summitul special UE-Turcia de pe 7 martie, România va fi
reprezentată de premierul Dacian Cioloş. Bucureştiul va puncta că este nevoie de un control mai
riguros al graniţelor externe ale Uniunii, de colaborare şi solidaritate la
nivel european, precum şi de măsuri ferme, convenite de comun acord, pentru a
fi găsite soluţii la fenomenul migraţionist.
