Priorităţi de politică externă
Președintele Klaus Iohannis consideră că anul care a început nu va fi simplu, iar României îi va fi testată în continuare capacitatea de a răspunde la provocări.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 18.01.2023, 11:49
România îşi păstrează în 2023 coordonatele generale de politică externă care vizează întărirea locului şi rolului în NATO şi UE şi fortificarea alianţei strategice cu SUA, a declarat președintele Klaus Iohannis, marți, la întâlnirea cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti. Șeful statului a precizat că România va susţine în continuare asigurarea unei posturi consolidate pe fancul estic al NATO, va promova importanţa strategică a Mării Negre şi va sprijini politica uşilor deschise a Alianţei Nord-Atlantice. Pentru includerea României în Schengen vor fi realocate resurse diplomatice importante, iar sprijinul acordat Ucrainei vecine va fi menţinut la aceiaşi parametri, atât timp cât va fi necesar.
În ceea ce privește spațiul de liberă circulație, președintele a subliniat că succesul finalizării MCV în 2022 trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată la Spaţiul Schengen, în condiţiile în care, apreciază șeful statului, România este pregătită din toate punctele de vedere: Klaus Iohannis: TRACK Locul României şi al cetăţenilor săi este în Schengen. Reafirm şi în acest cadru că vom face toate demersurile care ţin de noi, pe toate palierele şi la toate nivelurile, astfel încât România să obţină o decizie favorabilă pentru aderarea la Spaţiul Schengen.
Totodată, Klaus Iohannis a amintit că România a gestionat exemplar situaţia fără precedent de la frontiera UE şi a NATO, generată de războiul declanşat de Rusia în Ucraina vecină şi a precizat că profilul României a crescut exponenţial la nivel regional, european şi global. Anul care tocmai a început nu va fi simplu, a mai spus preşedintele, adăugând că ne va fi testată în continuare capacitatea de a răspunde la provocări şi de a rămâne solidari şi uniţi:
Klaus Iohannis: Răspunsul României la criza provocată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei va continua să fie multidimensional şi cuprinzător. Vom continua să sprijinim Ucraina şi Republica Moldova, inclusiv aspiraţiile lor europene şi euroatlantice, după caz. Repet aici ceea ce am transmis la Kiev şi la Chişinău. România va oferi tot sprijinul, atât timp cât va fi necesar.
Pe lângă consolidarea securității, Uniunea Europeană are nevoie de soluţii pentru a asigura competitivitatea, o bază industrială solidă, tranziţia verde şi tranziţia digitală, a mai afirmat şeful statului, menţionând că securitatea energetică rămâne prioritară în anul care a început:
Klaus Iohannis: Există un interes crescut al statelor din regiunea Mării Negre de a consolida conectivitatea, cu efecte benefice atât în plan regional, cât şi în plan european. Un exemplu elocvent reprezintă acordul cvadripartit dintre România, Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria, a cărui semnare am găzduit-o luna trecută, în prezenţa preşedintei Comisiei Europene.
Potrivit șefului statului, acest acord este un pas important în realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile prin Marea Neagră.
