Priorităţile noului comisar european Corina Creţu

Doar validarea noii Comisii Europene, ca întreg, în Parlamentul European, o desparte pe Corina Creţu, propusă de România, să preia, oficial, portofoliul politicii regionale.

Florentin Căpitănescu, 02.10.2014, 12:35

Pentru eurodeputata social-democrată Corina Creţu, propunerea României pentru funcţia de comisar european, a mai rămas un singur pas, şi el, pur procedural, către preluarea, oficială, a portofoliului.

Avansată de Guvernul de la Bucureşti, controlat de formaţiunea politică din care provine, confirmată, apoi, după un interviu, de şeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, candidatura sa pentru portofoliul politicii regionale a rămas în picioare şi dupa audierea din comisia de specialitate a Parlamentului European, finalizată cu un aviz favorabil.

Virtual titulară a unui portofoliu care în actualul buget al Uniunii, ce acoperă perioada 2014 – 2020, va gestiona fonduri de peste 350 de miliarde de euro, Corina Creţu şi-a facut cunoscute priorităţile, între care se regăsesc, firesc, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Corina Creţu, într-un interviu acordat corespondentei Radio România la Bruxelles: ”Politica regională, cu un sfert din bugetul Uniunii Europene, va avea de adus o contribuţie importantă la acest plan. Eu cred că avem un regulament nou, care este foarte important şi care va permite să ne axăm pe domenii de creştere economică şi care creează locuri de muncă. Vorbesc de cercetare-inovare, sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, iar în privinţa acelor ţări (inclusiv Romania, n.red) care nu au absorbit 50% din ceea ce aveau de absorbit în perioada 2007 – 2013, cred că vom face un grup de lucru. Aceasta pentru a le ajuta să utilizeze cât mai bine perioada care a mai rămas de cheltuire a banilor până la finalul anului 2015”.

Pe de altă parte, a mai spus ea, politica regională este unul dintre cele mai importante instrumente ale solidarităţii în interiorul Uniunii Europene. Corina Creţu: ”Cred că este un principiu foarte important care stă şi la baza politicii de coeziune. Atât ţările mai dezvoltate cât şi cele mai puţin dezvoltate pot să-şi dea seama că investind în regiuni, investind în economia reală, investind în oameni şi ajutându-i să-şi îndeplinească propriul lor potenţial, potenţialul maxim, de fapt, investim în întreaga UE”.

În plus, ea a promis şi toleranţă zero faţă de fraudarea fondurilor europene. Angajamentul său are o greutate aparte, în condiţiile în care Corina Creţu reprezintă o ţară în care sifonarea banilor comunitari nu a fost şi nu este asociată cu raritatea. Ca dovadă, într-un recent clasament al Comisiei Europene, România ocupă locul doi, după Italia, la numărul cazurilor de fraudare şi poziţia a treia, după Italia şi Polonia, în privinţa sumelor deturnate.