Procurorii europeni au depus jurământul

A fost inaugurat noul Parchet European, condus de românca Laura Codruţa Kövesi.

Eugen Coroianu, 29.09.2020, 11:30

Parchetul
European şi-a început oficial activitatea, printr-o ședința inaugurală
desfășurată luni la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Noua instituție
comunitară este condusă de Laura Codruţa Kövesi, fosta șefa a Direcţiei
Naţionale Anticorupţie din România.

Mă angajez solemn să îmi exercit
funcţia în deplină independenţă, în interesul Uniunii în ansamblul său, să nu
solicit şi să nu accept instrucţiuni de la nici o persoană sau entitate
exterioară Parchetului European. Mă angajez, de asemenea, să respect obligaţia
de confidenţialitate în ceea ce priveşte orice informaţie deţinută de Parchetul
European.

Acesta a fost angajamentul solemn rostit de Kövesi şi de
procurorii europeni, între care se află și un alt român – Cătălin-Laurenţiu
Borcoman.

Parchetul European este un organ independent însărcinat cu
investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor
infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii (de
exemplu, fraudă, corupţie sau fraudă transfrontalieră în materie de TVA care
depăşeşte 10 milioane de euro). În acest scop, nouă instituție, cu sediul la
Luxemburg, desfăşoară investigaţii, efectuează acte de urmărire penală şi
exercită acţiunea publică în faţa
instanţelor competențe din statele membre.

În prezent, 22 de state participă la
această cooperare consolidată: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia,
Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania,
Luxemburg, Malta, Cehia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi
Olanda.

Într-un interviu acordat ziarului El Pais, Laura Codruţa Kövesi subliniază
că Parchetul pe care îl conduce este un
mijloc de apărare a statului de drept în UE şi îşi exprimă dorinţa de a crea o
instituţie independentă, pentru a demonstra că legea este aceeaşi pentru toată
lumea. Activitatea noului procuror european este crucială pentru credibilitatea
UE, mai ales pe fondul unor cazuri de corupţie apărute în ultimii ani în
Spania, Bulgaria, România sau Malta, al unor scandaluri financiare în Olanda
sau Danemarca sau al unor încercări de subminare a legii în Polonia sau Ungaria,
comentează publicația spaniolă.

În România, Kovesi a fost revocată de la
conducerea DNA în urmă cu doi ani, la solicitarea ministrului justiției din
guvernul social-democrat de la vremea respectivă, pentru, cităm, ”acte şi
fapte de netolerat într-un stat de drept”. Măsura, controversată, a fost
criticată de opoziție și a stârnit emoții în societatea românească. Recent,
Laura Codruţa Kovesi a câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului
procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţie înainte de
incheierea mandatului. CEDO a decis în unanimitate că i s-au încălcat
drepturile la un proces echitabil şi la liberă exprimare.