Profesorii și școala online
Un sondaj de opinie arată că mulți profesori români nu sunt pregătiţi pentru predarea online.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 05.11.2020, 11:54
Sistemul românesc de învățământ este una din victimele pandemiei de Covid-19. Întrerupte în luna martie de teama noului coronavirus, cursurile au fost reluate la jumătatea lunii septembrie, odată cu începerea noului an școlar 2020-2021. Trei au fost scenariile avute în vedere: verde – echivalentul prezenței fizice în clase a elevilor și a cadrelor didactice; roșu – de învăţământ exclusiv online și galben – în sistem hibrid.
Bucuria majorității celor aproximativ 2,8 milioane de copii și adolescenți de a-și relua locurile în bănci a fost, însă, de scurtă durată. Numărul în creștere al cazurilor de infectare cu noul coronavirus a închis din ce în ce mai multe unități școlare abia redeschise, în tot mai multe localități ale țării, inclusiv în București autoritățile hotărând ca procesul educațional să aibă loc doar în spațiul virtual.
Răstimpul de șapte luni – între martie și septembrie – ar fi trebuit să se constituie, pentru Ministerul Educației, într-un bun prilej de a gândi soluții viabile astfel încât nici elevii, nici cadrele didactice să nu aibă de suferit. Realitatea de pe teren a arătat, însă, că mulți profesori nu știu nici acum, la început de noiembrie, ce înseamnă predarea online, o bună parte din elevi nu au mijloacele necesare – laptopuri/tablete, iar pentru părinți efortul logistic este considerabil.
Un sondaj de opinie realizat de Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” în rândul a circa 8.500 de cadre didactice din toată România arată că peste 53% au urmat, în ultimii cinci ani, cel puţin un curs de formare. Cu toate acestea, cei mai mulţi dascăli – circa 66% – consideră că au nevoie şi de alte cursuri pentru a putea preda online. Totodată, aproape 46% afirmă că autorităţile nu au ajutat în niciun fel şcoala în această perioadă de criză sanitară. 37 din 100 de profesori au fost obligați să-şi achiziţioneze singuri un laptop/tabletă și 33% au plătit din propriul buzunar peste 1.000 de lei pentru a putea preda prin internet.
Potrivit aceluiaşi sondaj, cadrele didactice au mai cumpărat imprimante, cartuşe pentru copiatoare, softuri educaţionale, precum și măşti și dezinfectanţi. Concluzia Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” este că atât autorităţile locale, cât şi cele centrale trebuie să aloce fonduri substanţiale pentru a permite cadrelor didactice să desfăşoare un act educaţional de calitate şi pentru a garanta accesul tuturor copiilor la cursuri, indiferent cum se desfăşoară acestea – fizic, hibrid sau online.
