Proiectul noii strategii naţionale de apărare
Parteneriatul strategic cu SUA, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană rămân pilonii politicii externe și de securitate a României pentru următorii ani.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 28.05.2020, 12:10
În
România, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a adoptat, miercuri, proiectul
Strategiei Naţionale de Apărare pentru perioada 2020 – 2024, document care
trebuie supus și aprobării Parlamentului.
Preşedintele Klaus Iohannis a
declarat că strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a
declanşat o criză economică profundă şi a schimbat relaţiile de putere.
Potrivit
șefului statului, România a trebuit să facă faţă într-un timp scurt acestei
pandemii, iar perspectiva unei evoluţii ciclice a virusului obligă statul român
să continue măsurile pentru a creşte capacitatea de gestionare a unei asemenea
crize pe multiple planuri.
Klaus Iohannis a arătat că Strategia Naţională de
Apărare a Ţării pentru următorii patru ani operează cu acelaşi concept de securitate
naţională extinsă, introdus şi definit în precedentul document. Pe lângă
apărarea armată, strategia vizează şi alte dimensiuni, precum politica externă,
ordinea publică, educaţia, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică
sau securitatea cibernetică.
Șeful statului a mai precizat că documentul are la
bază conceptul unei ţări care, prin instituţii democratice puternice, îşi
protejează şi îşi apără toţi cetăţenii.
Klaus Iohannis: Noua
strategie oferă răspunsuri la întrebările esenţiale privind obiectivele noastre
naţionale prioritare pentru asigurarea securităţii României şi a cetăţenilor
săi şi arată ce avem de făcut pentru a le atinge. Politicile publice din
domeniul securităţii naţionale vor fi concepute şi implementate, având ca
beneficiar final cetăţeanul, pentru că fiecare român trebuie să simtă că
trăieşte într-un mediu sigur şi să aibă încredere că instituţiile îl apără şi
îl protejează.
Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii,
dar şi apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană sunt reafirmate în document
ca piloni ai politicii externe şi de securitate. Preşedintele a precizat că
Strategia Naţională de Securitate pentru următorii patru ani implică o nouă
abordare, determinată de deteriorarea relaţiilor dintre Alianţa Nord-Atlantică
şi Federaţia Rusă, de proliferarea terorismului, de ameninţările hibride şi de
cele cibernetice.
În cadrul aceleiași
ședințe, Consiliul Superior de Apărare a Țării a analizat şi aprobat Forţele
Armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la
misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului anul viitor, precum și
programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României
pentru următorii ani și în perspectivă.
