Protestele magistraţilor
Nemulţumiţi de modul în care putea arăta, pe viitor, pensiile lor, judecătorii şi procurorii din România au încetat activitatea
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 21.06.2023, 11:44
Magistraţii
din mai multe instanţe şi parchete din România şi-au suspendat, miercuri, activitatea,
pe motiv că iminenta modificare a legislaţiei referitoare la pensiile de
serviciu ar aduce atingere independenţei justiţiei. În aceste condiţii, se vor
judeca doar urgenţele, între care cazurile penale cu arestaţi, răpiri internaţionale
de copii, plasament, adopţii, custodie publică, ordin de protecţie. Consiliul
Superior al Magistraturii a transmis că ia act şi susţine necondiţionat poziţia
exprimată de magistraţi, în sensul că această situaţie este de o gravitate
deosebită şi lezează fundamental independenţa justiţiei şi statutul
magistraţilor, cu consecinţe directe asupra actului de justiţie. Cei mai înalţi
responsabili din sistemul judiciar, aminteşte CSM, au avut o întâlnire cu
reprezentanţii puterii executive şi legislative, cărora le-au prezentat
impactul pe care l-ar putea avea modificările legislative propuse asupra
sistemului de justiţie, care deja se confruntă cu o lipsă acută de personal, în
contextul perpetuării incertitudinii cu privire la statutul profesioniştilor din
domeniu. Pe de altă parte, CSM spune că nu se opune reformării pensiilor de
serviciu şi e preocupat de găsirea celor
mai adecvate soluţii normative pentru a da eficienţă acestui proces.
Noul
ministru al Justiţiei, Alina Gorghiu, a reacţionat la măsura radicală luată de
magistraţi afirmând că respectă dreptul acestora la liberă exprimare, dar
porneşte de la premisa că dialogul este soluţia rezolvării oricărei probleme a
sistemului judiciar, nu protestul. Principiul conform căruia nicio pensie nu
poate să depăşească salariul este unul moral, iar societatea românească
aşteaptă această reformă a pensiilor de serviciu, consideră Alina Gorghiu. Reforma
pensiilor care se bazează doar într-o mică măsură pe contribuţia din perioada
activă şi de care beneficiază în principal magistraţii, dar şi alte categorii
profesionale, este jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Neîndeplinirea lui ar atrage pierderea de către România a 3 miliarde de euro. Coaliţia
de guvernământ PSD – PNL vrea să crească treptat vârsta de pensionare pentru
judecători şi procurori până la 65 de ani, iar pensia să fie calculată pe baza
veniturilor din mai mulţi ani, nu doar din ultimul an de activitate.
Reforma în
domeniu ar mai presupune impozitarea pensiilor care trec de un anumit nivel şi
eliminarea pensiilor de serviciu pentru o serie de categorii cum ar fi
personalul de specialitate asimilat judecătorilor şi procurorilor, personalul
încadrat pe funcţii de execuţie specifice din misiunile diplomatice şi
personalul asimilat funcţionarilor publici parlamentari. Numărul beneficiarilor
de pensii de serviciu depăşea, în luna mai a acestui an, 10.000, jumătate
provenind din rândul magistraţilor. În cazul lor, pensia medie depăşeşte 20.000
de lei, adică 4000 de euro, cea mai mare parte fiind suportată de la buget
