Radio Basarabia, 80 de ani
Radiodifuziunea Română a aniversat 80 de ani de la fondarea primului său canal regional: Radio Basarabia.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 09.10.2019, 12:20
La un deceniu după primul război mondial, când au
intrat sub autoritatea Bucureştiului toate provinciile cu populaţie majoritar
românească stăpânite până atunci de imperiile multinaţionale vecine, România
îşi oferea cel mai eficient mijloc de comunicare din epocă: radioul, singurul
capabil să pătrundă în fiecare colţ al ţării întregite.
La 1 noiembrie 1928, a
emis, în premieră, Societatea de Difuziune Radiotelefonică din
România, care, prin metamorfoze succesive, a ajuns Societatea Română de
Radiodifuziune de azi. Pe 8 octombrie 1939, Radioul naţional îşi fonda şi
primul canal regional, la Chişinău, cel mai mare oraş al Basarabiei, provincia
răsăriteană de graniţă permanent ameninţată de apetitul expansionist al Uniunii
Sovietice a lui Stalin.
Doctorul în istorie Silvia
Grosu subliniază că deschiderea acestui post la Chişinău a fost făcută din
considerente strategice, pentru a contracara propaganda comunistă a postului
sovietic de Tiraspol, de pe celălalt al mal al Nistrului: Rezervele
Societăţii de Radiodifuziunea din România plus aceste noi instalaţii comandate
au făcut ca postul de radio Basarabia să aibă o putere de emisie excelentă,
care să depăşească de două ori pe cea a postului de Radio Bucureşti şi de două
ori pe cea a postului Radio Tiraspol şi aici, atenţie!, era un punct strategic
şi cel mai vulnerabil.
Radio Basarabia a funcţionat doar 300 de zile.
În iunie 1940, ruşii anexau, în urma unui ultimatum, atât Basarabia, cât şi
nordul Bucovinei, iar postul de radio era preluat de puterea sovietică. După
încă un an, Armata Roşie, aflată în retragere, a aruncat în aer clădirea care
îl găzduia şi a masacrat personalul. Radio Chişinău, componentă a SRR, a fost
relansat de Ziua Naţională a României, pe 1 decembrie 2011, la două decenii
după ce Republica Moldova, creată pe o parte a teritoriilor răsăritene anexate,
şi-a proclamat independenţa faţă de Moscova.
Ambasadorul României la Chişinău,
Daniel Ioniţă: Aţi demonstrat că tot ce e românesc nu
piere şi, pentru a nu pieri tot ce e românesc în Basarabia, e nevoie de o voce
corectă, este nevoie de o voce puternică, este nevoie de profesionalism şi este
vorba de susţinere. Noi contăm pe dumneavoastră şi Televiziunea Română prin
filiala sa TVR Moldova şi Radio România prin filiala sa Radio Romania Chişinău
să contribuie la ceea ce ne dorim, crearea acelui spaţiu comunicaţional comun
între România şi Republica Moldova.
Analiştii media subliniază că, fie
şi nemărturistă, vocaţia Radio Chişinău rămâne una strategică. În statul vecin,
trei milioane de cetăţeni, adică majoritatea absolută a populaţiei, vorbesc
româneşte, iar circa un milion dintre ei deţin şi cetăţenie română. Toţi
aceştia au dreptul la o informare corectă, în condiţiile în care propaganda
rusească e foarte prezentă în spaţiul informaţional al republicii, iar stânga
de la Chişinău, fie comunistă, fie socialistă, fie populistă, vehiculează
frecvent refrene românofobe din epoca sovietică.
