Raport de ţară, între creştere economică şi sărăcie
Raportul de ţară al Comisiei Europene privind economia românească menţionează progrese, dar atrage atenţia şi asupra unor riscuri.
Roxana Vasile, 10.03.2016, 13:35
Câştigul salarial mediu
net al românilor a scăzut, în ianuarie anul acesta, cu peste 8% faţă de luna anterioară,
fiind de 1.943 de lei, echivalentul a doar aproximativ 430 de euro. Nu mai este un
secret pentru nimeni că salariile mici reprezintă unul din cele mai importante
motive pentru care investitorii sunt atraşi de mediul românesc de afaceri.
În
egală măsură, România ocupă în Europa primul loc în topul disproporţiei
dintre veniturile bogaţilor şi cele ale săracilor : raportul este de 7,2 la 1,
faţă de 5 la 1 la nivel european. Toate aceste câteva date nu lasă loc
la drept de replică. De ani buni, România se află în topul creşterii economice
la nivelul Uniunii Europene, pe care, însă, majoritatea cetăţenilor nu o resimt
în viaţa de zi cu zi.
Prezenţa ţării
şi într-un top al sărăciei demonstrează că modelul de creştere nu este în
beneficiul oamenilor. Acest paradox – afirmă
şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Filote, nu are la
bază calitatea, ci salariile şi costurile mici. « Asta
mie îmi spune că modelul de creştere economică actual din România nu lucrează în
interesul cetăţeanului, pentru că, deşi ţara creşte, cetăţeanul rămâne la fel
de sărac. Or, ăsta nu este un model de creştere pe care noi să-l încurajăm
ca un model sustenabil, durabil şi care duce la acea aspiraţie pe care o au toţi
cetăţenii de a trăi mai bine.»
De aceea, în raportul de ţară
pentru România, Comisia Europeană recomandă autorităţilor să se concentreze pe
trei domenii prioritare : relansarea investiţiilor, continuarea reformelor
structurale şi adoptarea de politici bugetare responsabile.
De partea cealaltă,
ministrul finanţelor, Anca Dragu, spune că investiţiile s-au
redresat după scăderea din 2013, însă în zona privată, recunoscând, în acelaşi
timp, că cele publice sunt în continuare insuficiente şi ineficiente. Anca Dragu: « În România, creşterea
economică este sustenabilă. Avem un ritm de creştere în zona investiţiilor de
7,5% în 2015 şi o majorare a consumului final de 5,3%, deci, investiţiile rămân
motorul în creştere. »
Creşterea economică a României trebuie
stimulată prin măsuri structurale, legate de capital, forţă de muncă şi
productivitate – dă replica şi economistul-şef al Băncii Naţionale a României,
Valentin Lazea.
O listă scurtă cuprinde, printre altele, o mai bună absorbţie a
fondurilor europene, stimularea atragerii de investiţii străine directe,
promovarea Bursei de Valori Bucureşti de la o piaţă de frontieră la una
emergentă, stimularea sănătăţii şi natalităţii, a educaţiei şi a cercetării-dezvoltării,
a construcţiei de şosele care să traverseze Carpaţii, dar şi a exploatării
agricole.
Toate sunt grele, nu aduc voturi – spune Valentin Lazea, dar aşa cum
atrage atenţia Comisia Europeană voalat şi diplomatic, nu mai este loc de măsuri
de relaxare fiscală şi monetară, care au fost epuizate.
