Răspunsul Bucureştiului la aserţiunile Moscovei
MAE respinge aserţiunile preşedintelui rus potrivit cărora România ar avea pretenţii teritoriale faţă de Ucraina.
Roxana Vasile, 07.11.2022, 11:30
Ministerul român de Externe a respins, la finele săptămânii trecute, alegațiile președintelui rus, Vladimir Putin, care – potrivit unui comunicat al diplomației de la București – ʺinduc în mod fals ideea ca România ar avea pretenții teritoriale de la Ucraina.ʺ
Liderul de la Kremlin a profitat de Ziua Unităţii Naţionale pentru a critica, sâmbătă, din nou, Occidentul și Ucraina, dar și pentru a-și justifica, în plus, războiul pe care îl duce împotriva țării vecine României. Între altele, în opinia lui Putin, Occidentul ar fi denaturat în mod intenționat adevărul despre al Doilea Război Mondial și despre rolul Uniunii Sovietice în victoria asupra Germaniei naziste.
Și tot Vladimir Putin a continuat: ʺȘtim despre ideile politicienilor din Polonia de a face o țară ʹde la o mare, la altă mareʹ… înainte de al Doilea Război Mondial se vorbea mult despre asta. Era o idee fixă. De la Marea Baltică la Marea Neagră. Vedem, acum, că oficialii polonezi și ucraineni se iau în brațe, dar această idee este vie. Iar ideea absorbirii Ucrainei tot acolo e. Tot așa cum se discută, cu siguranță, despre returnarea acelor teritorii care au fost luate Poloniei, trebuie să recunoaștem că au fost luate de Stalin, după al Doilea Război Mondial. Teritorii mari din România, din Ungaria, au fost luate.ʺ – a mai spus președintele rus.
Nu numai că Bucureștiul a respins aserţiunile potrivit cărora ar avea pretenţii teritoriale faţă de Ucraina, dar, prin Ministerul de Externe, a reiterat că agresiunea pe care Rusia a declanșat-o pe 24 februarie reprezintă o încălcare gravă și brutală a principiilor de drept internațional, inclusiv a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei.
Prin același comunicat, Bucureștiul și-a reafirmat, ca, de altfel, în numeroase alte ocazii anterioare, susținerea fermă pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, în actualele sale frontiere recunoscute internațional. În viziunea Bucureștiului, repetată constant de la debutul războiului, invazia Rusiei în Ucraina este ilegală și are consecințe multiple regionale și globale.
Să amintim că, încă de la începutul ostilităților din Ucraina, în plan diplomatic, Bucureștiul a fost parte activă a demersurilor la nivel multilateral de condamnare a agresiunii ruse și pledează pentru tragerea la răspundere a celor răspunzători. Apoi, Bucureștiul a acordat sprijin umanitar milioanelor de refugiaţi care au tranzitat graniţele românești. Guvernul român a răspuns constant solicitărilor Kievului şi a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente şi ambulanţe. Prin hub-ul internaţional umanitar înființat la Suceava, România a facilitat zeci de transporturi umanitare din alte state.
Nu în ultimul rând, România s-a implicat extensiv și în facilitarea transportului şi tranzitului cerealelor ucrainene către pieţe internaţionale.
