Reacţia Bucureştiului la ameninţările Moscovei
Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de Externe a avertizat, recent, că intenţia Alianţei Nord-Atlantice de a desfăşura tehnică de luptă pe teritoriul României este periculoasă, această ţară devenind un cap de pod pivotal al SUA şi NATO în apropierea
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 17.04.2015, 13:15
Ping–pong-ul declaraţiilor între NATO şi Rusia continuă, asezonat cu reacţii ale României din postura de stat membru al Alianţei vizat de replicile Moscovei. Nemulţumirile Kremlinului ţin de deciziile aliate de consolidare a flancului său estic şi au fost exprimate cu vehemenţă în ultima perioadă. La fel s-a întâmplat şi joi, în cadrul unei conferinţe pe teme de securitate desfăşurată la Moscova, când şeful Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, a avertizat că ţările europene care vor găzdui sisteme antirachetă ale NATO, între care şi România, unde elemente ale scutului vor fi amplasate la baza de la Deveselu, vor fi ţinte prioritare ale Rusiei.
Potrivit oficialului rus, Alianţa Nord-Atlantică încearcă să creeze noi surse de instabilitate la graniţele Rusiei, devenind tot mai evident interesul Washingtonului şi al partenerilor săi din NATO în crearea unor situaţii de criză în regiunile de frontieră ale Rusiei. În acest scop, ar fi utilizată inclusiv practica “revoluţiilor colorate”, scenariul unor lovituri de stat sub formă de “revoluţii portocalii” în spaţiul postsovietic fiind realizat, spune Gherasimov, în Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. Astfel, a continuat el, au fost propulsate la putere forţe orientate mai ales spre Occident şi împotriva Rusiei. NATO a reacţionat cu promptitudine la declaraţiile Moscovei, reiterând că sistemul de apărare antirachetă al NATO nu este proiectat sau direcţionat împotriva Rusiei şi că Alianţa Nord-Atlantică îşi va apăra toate statele membre împotriva oricărei ameninţări.
Corespondentul Radio România la Bruxelles, Cerasela Rădulescu: Geografic şi fizic, este imposibil ca aceste scuturi ale NATO, amplasate în Polonia şi România, să doboare rachetele intercontinentale ale Rusiei – afirmă purtătoarea de cuvânt a NATO ca replică la declaraţiile Moscovei. Oana Lungescu explică faptul că aceste scuturi au capacităţi limitate, iar amplasările lor sunt mult prea la sud şi prea aproape de Rusia ca să poată realiza acest lucru. NATO dezminte faptul că aliaţii au amplasat arme nucleare în estul Europei. Dimpotrivă, Rusia este cea care a început să folosească armele nucleare drept un instrument în strategia ei de intimidare. În plus, NATO susţine că bombardiere cu capacitate nucleară zboară pe lângă frontierele statelor membre. Rusia a ameninţat că va instala baze nucleare în Crimeea şi în regiunea Kaliningrad – mai susţine purtătoarea de cuvânt a Alianţei. NATO reaminteşte că este o alianţă defensivă şi că va apăra orice aliat al său.”
La Bucureşti, premierul Victor Ponta a respins categoric ceea ce a numit „ameninţările şi criticile” venite din partea unor oficiali ruşi şi a avertizat că aceste gesturi nu intimidează şi nu vor determina schimbări de strategie din partea României.
