Rectificare bugetară la Bucureşti
Mai mulţi bani pentru justiţie, agricultură, transporturi, educaţie şi apărare, precum şi pentru achitarea unor drepturi salariale sau despăgubiri câştigate în instanţe – acestea sunt, în linii mari, prevederile noii rectificări bugetare.
Bogdan Matei, 03.12.2014, 15:16
Simultan cu discuţiile purtate cu misiunea comună a FMI şi Comisiei Europene asupra proiectului buget pentru 2015, Guvernul de la Bucureşti anunţă o a treia, şi ultimă, rectificare bugetara pe anul în curs. Va fi, se felicită membrii Executivului, tot o rectificare pozitivă, posibilă graţie excedentului bugetar înregistrat pe final de an. Cabinetul vrea să acopere datorii către diverşi furnizori, acumulate ca arierate în bugetele spitalelor sau autorităţilor locale.
De asemenea, rectificarea va acoperi şi cheltuielile pentru plata diferenţei salariale câştigate în instanţă de diferite categorii de bugetari, după reducerea lefurilor cu 25% din 2010, când România fusese afectată de vârful crizei economice. Printre beneficiarii sumelor suplimentare figurează ministerul Justiţiei şi Parchetul, agricultura, transporturile sau educaţia. Va primi bani în plus şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru plata despăgubirilor stabilite prin titluri executorii. Vor fi, în schimb, diminuate bugetele ministerelor Muncii, Dezvoltării şi Sănătăţii.
Premierul Victor Ponta se declară convins că şi emisarii creditorilor internaţionali ai României, Fondul şi Comisia, vor fi de acord cu rectificarea: “Au constatat şi ei că nu doar că avem creştere economică, dar că după 11 luni avem un deficit doar de 0,2% din PIB şi prin rectificare o să plătim în avans multe din lucrurile pe care trebuia să le plătim anul viitor, pentru că ne-am gospodărit bine şi pentru că avem încasări mai mari şi cheltuieli mai mici.”
Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, acuză, în schimb, angajamentele cu caracter electoral pe care premierul şi le-a asumat înaintea scrutinului prezidenţial, pe care l-a şi pierdut luna trecută: “Dacă nu cresc taxele, trebuie să reduci cheltuielile mult mai mult. Pe partea de cheltuieli, fără îndoială se pot face economii, în condiţiile în care discutăm de ineficienţe foarte mari, dar ca să faci acele economii îţi trebuie nişte reforme, adică trebuie să ai o prioritizare a investiţiilor, să aloci banii după criterii cost-beneficiu, criterii fundamentate economic. Nu vedem că se întâmplă lucrul ăsta. Fără reforme profunde în zonele despre care discutăm, nu putem face acele economii pentru că ele nu vin de sine. Trebuie găsite nişte măsuri care să atingă problemele din rădăcină.”
La rându-le, cercurile de afaceri acuză structura bugetară, despre care spun că e netransparentă. Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan: “Ce garanţii avem că banii care pot fi mobilizaţi în plus de la buget se vor duce pe chestiuni care interesează societatea, infrastructură, şcoli, spitale ş.a.m.d.? Nu avem nicio garanţie” Pârvan mai afirmă că România nu are resurse bugetare suficiente şi că, anul viitor, multe proiecte vor trebui cofinanţate din fonduri europene.
