Recuperarea banilor obţinuţi ilegal

În România, până nu demult, condamnările, în special în marile dosare de corupţie, păreau suficiente pentru împlinirea actului de justiţie. Acum, autorităţile îşi propun mai mult - recuperarea integrală a prejudiciilor din dosare.

Florentin Căpitănescu, 21.10.2016, 12:15

În ultimii ani, Direcţia Naţională Anticorupţie
(DNA) – vârf de lance în lupta cu flagelul ce încă macină la temelii administraţia
românească – a reuşit să recupereze, şi nu doar la capitolul imagine, terenul
pierdut în post-comunism.

Prin potopul de dosare deschise, multe dintre ele
finalizate cu condamnări la închisoare cu executare, DNA a modelat certitudinea
că nimeni, indiferent de notorietate, de funcţia ocupată, de coloratura
politică ori de influenţă, nu este deasupra legii.

Şi totuşi. Tot anii din urmă
au demonstrat că sistemul judiciar nu are la dispoziţie unelte suficient de
puternice pentru recuperarea prejudiciilor din dosare, ceea ce pentru toţi, de
la experţi în domeniu la simpli cetăţeni, reprezintă adevăratul epilog al
actului de justiţie. Ideea a fost inclusă în discursul pe care premierul
tehnocrat al României, Dacian Cioloş, l-a ţinut în
deschiderea celei de-a VI-a Conferinţe Pan-Europene a Oficiilor Naţionale de
Recuperare a Creanţelor din Uniunea Europeană, organizată la Bucureşti, de
Comisia Europeană, în cooperare cu Ministerul român al Justiţiei.

Actul de
justiţie este incomplet, atât timp cât bunurile ilicite nu sunt recuperate, a
afirmat Cioloş, care a dat asigurări că Agenţia Naţională pentru Administrarea
Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) va deveni funcţională până la sfârşitul
anului.

Premierul, despre sumele care trebuie recuperate şi despre viitoarele
destinaţii ale acestora: Este vorba, în România, de peste jumătate de
miliard de euro, bani sau bunuri în această valoare, care trebuie readuse la
bugetul de stat. Am decis ca fondurile, resursele pe care le recuperăm prin
această agenţie să mergă spre educaţie, să meargă înspre sănătate, să meargă
înspre proiecte sociale.

La aceeaşi conferinţă, ministrul Justiţiei,
Raluca Prună, a declarat, la rându-i, că sistemul judiciar din România este, în
acest moment, matur, stabil şi independent şi a amintit că rata achitărilor
este sub 10% în dosarele penale, mult sub media europeană. Raluca Prună a
vorbit şi despre alte realităţi ale sistemului judiciar: Pentru
opinia publică din România nu mai constituie, astăzi, o surpriză ştirea că un
înalt demnitar, ministru sau paralamentar este trimis în judecată şi condamnat.
Dosarele de crimă organizată, de evaziune fiscală sau de spălare a banilor se
finalizează nu numai cu condamnări, ci şi cu confiscări consistente de
prejudicii.

Recuperarea acestora este următorul obiectiv pe care
trebuie să-l bifeze Justiţia, în măsura în care, a apreciat
premierul Cioloş, nu putem tolera necinstea lucrativă ca mod de lucru şi de
stil de viaţă în România.