Recuperarea pagubelor cauzate de corupţie
Guvernul român intenţionează să adopte în august Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020. Potrivit autorităţilor de la Bucureşti, implementarea ei ar putea duce la eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Mihai Pelin, 25.07.2016, 13:04
Aflată în dezbatere publică în România până la sfârşitul lunii, Strategia Naţională Anticorupţie (2016-202) se adresează puterilor executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri, dar şi societăţii civile. Vor fi făcute mai multe modificări legislative, inclusiv la codurile penal şi de procedură penală, urmând să fie elaborat şi un nou cod de conduită a membrilor Parlamentului.
Recuperarea pagubelor de la cei condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie este una dintre coordonatele principale ale Strategiei, afirmă ministrul justiţiei, Raluca Prună: “Trebuie să ne asigurăm că, în primul rând, avem cadrul legislativ pentru a putea recurge la confiscări. Şi, tot la nivel de legislaţie, să decidem că pentru anumite infracţiuni economice, de exemplu, pentru evaziunea fiscală, unde se lucrează, de altfel, la modificarea legii, să ne asigurăm că, în măsura în care se plăteşte prejudiciul în integralitate şi se dă înapoi produsul infracţiunii, nu se mai antrenează o pedeapsă penală, care să conducă la suprapopularea penitenciarelor şi la ţinerea persoanei în custodia statului, cu nişte costuri pentru societate.”
Pentru a recupera mai repede prejudiciile respective, autorităţile au înfiinţat Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, o direcţie specială în cadrul ANAF. Ministrul Justiţiei a dat asigurări că aceasta este funcţională: “Pe durata unui proces penal este competentă agenţia. Din momentul în care o persoană este condamnată şi avem ca societate de recuperat un prejudiciu, există o direcţie specială (ANABI) în cadrul ANAF care se ocupă de recuperarea prejudiciilor odată ce există o hătorâre definitivă.”
Strategia anticorupţie va acorda în continuare prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse acestui fenomen. Progresul limitat al prevenţiei în intervalul 2012 – 2015 menţine sectoarele identificate în strategia anterioară şi le suplimentează cu cele ale educaţiei şi sănătăţii. Ministerul Justiţiei îşi propune ca, prin implementarea documentului, România să se încadreze în media UE privind percepţia şi mentalitatea publică internă legată de amploarea fenomenului de corupţie.
De asemenea, se urmăreşte reducerea substanţială, cu cel puţin 50%, a cazurilor de fraudare şi corupere a procedurilor de achiziţii publice şi a incidentelor de integritate în sectoarele vulnerabile identificate, precum şi implementarea măsurilor preventive anticorupţie în peste 80% din instituţiile publice şi întreprinderile publice. Strategia, care urmează să fie adoptată de Guvern în august, porneşte de la premisa stabilităţii legislative şi instituţionale a cadrului anticorupţie care a generat performanţă în activitatea DNA şi ANI.
