Rep. Moldova şi Europa
Candidatura Republicii Moldova la admiterea în Uniunea Europeană e stânjenită nu doar de dificultăţi economice sau politice, ci şi de atitudinile din societate.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 07.11.2013, 12:04
Cu doar trei săptămâni înainte de parafarea, la summitul comunitar de la Vilnius, a acordului de asociere cu Uniunea Europeană, cetăţenii Republicii Moldova păstrează atitudini paradoxale faţă de integrare.
Duminică, un miting gigantic organizat de autorităţi în centrul Chişinăului a exprimat dorinţa limpede a apropierii de Europa. În profunzime, însă, societatea e departe de a împărtăşi entuziasmul guvernanţilor şi elitelor pro-occidentale. Nostalgii după trecutul sovietic, nemulţumirea faţă de prezent şi teama de viitor alimentează şi atitudini ostile Vestului.
În cazul unui referendum privind aderarea efectivă la Uniune, doar 46% din populaţie ar vota pentru, potrivit rezultatelor unui sondaj publicat, miercuri, la Chişinău. Ceva mai mult de 20% dintre respondenţi ar vota împotriva aderării, în timp ce aproximativ o treime s-au declarat indecişi sau nu ar participa la vot. Elocvent pentru divizarea societăţii moldoveneşti între Est şi Vest, aproape tot atâţia respondenţi, adică 42%, au declarat că ar vota pentru aderarea republicii la Uniunea Vamală a câtorva state ex-sovietice.
Sociologii remarcă, totuşi, că numărul opţiunilor filoruse scăzut semnificativ faţă de un sondaj similar, realizat în aprilie, când 51% ar fi optat pentru aderarea Republicii Moldova la această structură, controlată de Moscova. Chiar dacă nici jumătate din populaţie n-ar opta pentru aderarea la UE, 58% consideră că, în cazul în care Republica Moldova va deveni stat membru al blocului comunitar, condiţiile de viaţă vor deveni mai bune sau cu mult mai bune şi numai 23 de procente consideră că acestea se vor înrăutăţi. La originea multora dintre aceste evaluări stă, o recunosc respondenţii înşişi, ignoranţa. Doar circa o treime dintre cei intervievaţi se consideră suficient de bine informaţi ca să-şi facă o opinie despre Uniunea Europeană şi integrarea europeană a Republicii Moldova. Marcaţi, deopotrivă, de propaganda anti-NATO din perioada sovietică şi de neutralitatea perpetuă pe care-o stipulează actuala Constituţie, cetăţenii moldoveni sunt şi mai reticenţi faţă de Alianţa Nord-Atlantică. Doar 18% dintre ei ar vota pentru aderarea la NATO, în timp ce peste o treime se opun.
Opţiunile geopolitice se reflectă, în bună măsură, şi în cele politice. Partidul comuniştilor filoruşi, aflat în prezent în opoziţie, e favoritul a 39% din electorat şi rămâne principala forţă politică din republică. Cumulate, scorurile partidelor pro-occidentale, Liberal Democrat, Democrat şi Liberal, abia ating 34 de procente.
