Republica Moldova, parcurs european
Clasa politică de la Bucureşti îşi reafirmă susţinerea pentru aspiraţiile de integrare europeană ale Republicii Moldova vecine (ex-sovietică, majoritar românofonă).
Bogdan Matei, 29.04.2022, 11:33
Cu un preşedinte decis pro-occidental, Maia Sandu, şi cu un partid
prezidenţial, Acţiune şi Solidaritate, care domină net Parlamentul şi deţine
toate portofoliile ministeriale, Republica Moldova pare, după trei decenii de
oscilaţii între Est şi Vest, în sfârşit capabilă să iasă definitiv de pe orbita
Moscovei. Ca întotdeauna, România e avocatul cel mai consecvent şi mai energic al
independeţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale statului vecin, ca
şi al aspiraţiilor sale de integrare europeană. Creată pe o parte a
teritoriilor româneşti răsăritene anexate de Uniunea Sovietică stalinistă în
1940, în urma unui ultimatum, Republica Moldova şi-a declarat independenţa pe
27 august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova, îndreptat
contra ultimului lider sovietic, reformatorul Mihail Gorbaciov. În aceeaşi zi,
România devenea prima ţară din lume care recunoştea statalitatea noului său
vecin. Într-un moment în care sute de mii de ucraineni se refugiază în
Republica Moldova din calea trupelor ruse care le-au invadat ţara, iar explozii
şi atacuri bizare cu grenade nasc temeri privind reaprinderea conflictului
îngheţat din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, partidele
parlamentare de la Bucureşti îşi reafirmă, la unison, susţinerea pentru
parcursul european al Chişinăului.
Militar de carieră, premierul liberal
Nicolae Ciucă pledează pentru o analiză
cât se poate de echilibrată a incidentelor din Transnistria, pentru ca situaţia
de securitate din zonă, şi aşa destul de fragilă, să nu se deterioreze
suplimentar. Şi liderul PSD (asociat cu PNL la guvernare), Marcel Ciolacu,
crede că incidentele de la Tiraspol au fost o încercare de intimidare şi anunţă
că în următoarele săptămâni va avea loc o şedinţă comună a conducerilor Senatului
şi Camerei Deputaţilor de la Bucureşti şi Parlamentului de la Chişinău.
Europarlamentarul UDMR (partener-junior în Guvern), Iuliu Winkler, aminteşte de
cererile de aderare la Uniunea Europeană depuse de Ucraina, Republica Moldova
şi Georgia şi speră ca toate aceste state ex-sovietice să devină oficial
candidate la forul comunitar. Din opoziţie, deputatul USR Dan Barna crede că
incidentele de la Tiraspol au fost simple provocări, care trebuie privite cu
înţelepciune diplomatică, iar singura şansă pentru stabilitatea Republicii
Moldova este în Uniunea Europeană, iar România, ca stat membru atât al Uniunii,
cât şi al NATO, are datoria să sprijine acest traseu. Pentru AUR (opoziţia
naţionalistă), spune senatorul Sorin Lavric, reunificarea Republicii Moldova cu
România este singura soluţie de securitate reală, în condiţiile în care
incidentele din Transnistria ar urmări extinderea acolo a războiului din
Ucraina.
