Reţeaua de autostrăzi se extinde
Încă un tronson de autostradă a fost dat în folosinţă în România.
Bogdan Matei, 16.12.2022, 11:30
De aproape două decenii, în fiecare campanie
electorală, partidele cu ambiţii guvernamentale promit, fără excepţie, că,
atunci când îşi vor încheia mandatul, România va fi străbătută de o reţea de
autostrăzi ca-n Occident. Iar la sfârşitul mandatului promisiunile se reiau la
indigo. România, remarcă presa, încheie încă un an sărac în inaugurări pentru
infrastructura de transport.
Joi, în centrul ţării, au fost daţi în
folosinţă, nu fără oarecare pompă, 13 kilometri din Autostrada A1, parte a
Coridorului IV pan-european. Aceştia se adaugă celor 40 de kilometri ai
Drumului Expres Craiova-Piteşti, inauguraţi în vara acestui an. Sunt
tronsoane din autostrada de pe Valea Oltului, cotată drept cel mai important
proiect de infrastructură rutieră şi, totodată, prima şosea de mare viteză care
va trece Carpaţii, legând Muntenia de Transilvania.
Experţii
spun, însă, că de-abia în 2028 întreaga autostradă de pe Valea Oltului va putea
fi deschisă. Aceasta va include 70 de kilometri într-o zonă de munte, iar
lucrările vor începe la anul. Dacă scenariul optimist va fi respectat, în şase
ani se va putea circula pe drumuri rapide de la Constanţa, cel mai
mare oraş-port românesc la Marea Neagră, până la frontiera cu Ungaria, în vest.
Lipsesc, însă, circa 150 de kilometri pentru a avea autostradă completă de la un
capăt la altul al ţării, adică trei loturi pe Centura Bucureştiului, patru
loturi între Piteşti şi Sibiu şi încă un lot, mic, dar cu tuneluri
laborioase, între Lugoj şi Deva.
Decidenţii din ministerul
Transporturilor susţin că s-a făcut un pas foarte important şi pentru viitoarea
reţea care duce spre nord-estul ţării. S-au semnat contractele de execuţie ale
secţiunii Focşani-Bacău, 96 de kilometri pe Autostrada Moldovei, iar constructor
este cel mai puternic drumar din România, o firmă chiar din judeţul Bacău,
pentru care ministrul Sorin Grindeanu n-are decât cuvinte de laudă.
Cât
priveşte Autostrada cunoscută drept a Unirii, ce va merge din centrul ţării, de
la Târgu Mureş, până la Iaşi, în est, şi apoi la Ungheni, la frontiera cu
Republica Moldova, tot specialiştii spun că un termen realist de finalizare
este anul 2030. Ei subliniază că e vorba de şosea cu o lungime de circa 300 de
kilometri, care va tăia munţii între Transilvania şi Moldova. În sfârşit, o
altă conexiune majoră între provinciile istorice româneşti, podul peste Dunăre
de la Brăila, amplasat la limita dintre Dobrogea, Muntenia şi Moldova,
va deveni practicabil abia în primăvara viitoare.
Ministrul Grindeanu
recunoaşte că lucrările trebuiau încheiate cel mai târziu pe 20 decembrie, aşa
cum se angajase constructorul italian, doar că drumurile de legătură sunt gata
doar pe jumătate, iar podul nici măcar nu a fost asfaltat.
