Reuniuni urgente la Bruxelles
Mobilizare fără precedent a democraţiilor occidentale: la Bruxelles au fost programate, simultan, trei summituri dedicate Ucrainei: al NATO, al Uniunii Europene şi al G7.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 25.03.2022, 11:56
La o lună de la declanşarea celui mai grav conflict militar de pe continentul european după a doua conflagrație mondială, liderii Uniunii Europene, ai NATO şi ai G7 au organizat, simbolic, în aceeaşi zi, la Bruxelles, reuniuni consacrate situației generate de invazia Rusiei în Ucraina. Europenii își fac planuri pentru a nu mai depinde de gazul rusesc, cele mai importante 7 economii ale lumii au cerut Moscovei să nu folosească arme nucleare, chimice sau biologice, iar NATO a decis resetarea formatului său defensiv. Flancul estic al Alianţei va avea patru noi grupuri multinaționale de luptă – permanente – în România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia – şi va fi sporită apărarea la Marea Neagră.
Potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, liderii din cele 30 de ţări aliate au mai decis să ofere ajutor suplimentar Ucrainei. Totodată, Alianța a solicitat Chinei să se abţină de la a susţine economic sau militar invazia rusească. Toate acestea, subsumate aceluiași scop – ca actualul conflict din Ucraina să nu escaladeze, ceea ce ar putea conduce la internaționalizarea lui.
Prezent la Bruxelles, președintele român Klaus Iohannis a subliniat că întărirea prezenţei aliate în România şi pe întreg flancul estic al NATO reprezintă un obiectiv strategic al Bucureștiului. Şeful statului a repetat că niciun român nu trebuie să se teamă în contextul conflictului din Ucraina: ʺSuntem parte din cea mai mare, din cea mai puternică alianţă de apărare care a existat vreodată. Militarii noştri sunt bine pregătiţi. Deci pot să spun cu mâna pe inimă, cum se zice, că România nu este în pericol. Românii sunt în siguranţă, prin forţele noastre armate şi prin NATO.ʺ
Liderii G7 au cerut, într-o declaraţie comună, ca Rusia să respecte decizia Curţii Internaţionale de Justiţie, să îşi suspende imediat operaţiunile militare din Ucraina și să își retragă forţele din zonă. Cât despre Uniunea Europeană, deși pentru moment un boicot al importurilor de gaz rusesc este imposibil, liderii comunitari caută soluții pentru ca, într-un viitor cât mai apropiat, să nu mai depindă de Moscova.
Politologul român Andrei Ţăranu este de părere că, niciodată până acum, nu au fost atâtea reuniuni la vârf dedicate aceleaşi crize: ʺConflictul părea mai degrabă unul economic între Statele Unite şi China, China văzută ca un fel de challenger global. Or, din acest moment Rusia a acaparat, putem spune, aproape tot spaţiul public şi tot spaţiul politic prin acest conflict care nu este motivat practic în niciun fel asupra unui stat suveran, a unui stat din Europa şi a unui stat care avea dorinţe democratice. Or, în condiţiile astea, atât Uniunea Europeană, cât în special NATO s-au raliat foarte repede şi au început o schimbare de paradigmă.ʺ Căci, mai spune politologul român, la ora actuală asistăm la o schimbare geopolitică majoră.
