Rezultate parţiale ale alegerilor din Rep. Moldova
Incertitudinile post-electorale persistă în Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă).
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 04.03.2019, 11:43
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a aprobat
rezultatele finale ale alegerilor parlamentare de pe 24 februarie şi a anunţat
numărul de mandate pe care le vor avea partidele în noul legislativ de la
Chişinău. Socialiştii filoruşi ai preşedintelui Igor Dodon şi-au adjudecat 35
din cele 101 fotolii de deputat. Vioara-ntâi a guvernării declarat
pro-occidentale, Partidul Democrat, de centru-stânga, al controversatului
oligarh Vladimir Plahotniuc, va avea 30 de deputaţi, iar blocul ACUM, un cartel
al dreptei pro-europene, 26. Şapte mandate revin partidului populist condus de
primarul rusofon al oraşului Orhei (centru), Ilan Şor, personaj condamnat, în
primă instanţă, la şapte ani şi jumătate de detenţie pentru frauda de un
miliard de dolari din sistemul bancar al republicii.
Devin deputaţi şi trei
candidaţi independenţi. Dispar din Parlament fostul partid unic comunist din
epoca sovietică şi, în premieră, formaţiunile care să-şi asume explicit idealul
reunificării cu România, aşa cum au făcut după independenţă creştin-democraţii,
iar ulterior liberalii. Scrutinul fără un învingător detaşat lasă loc tuturor
scenariilor politice imaginabile. Opoziţia pro-europeană a refuzat,
deja, propunerea PD privind formarea unei alianţe guvernamentale, care să
continue reformele şi apropierea de Uniunea Europeană şi să combată corupţia.
Liderii ACUM, Maia Sandu şi Andrei Năstase, care au acuzat o fraudă electorală
fără precedent, iar în campanie s-au plâns c-au fost chiar ţintele unei
tentative de lichidare fizică, spun, acum, că nu vor face coaliţie cu un partid
perceput drept profund corupt.Aritmetic, o alianţă între
socialişti şi democraţi ar avea o majoritate confortabilă şi ar controla două
treimi din legislativ.
Dar părţile par incompatibile nu doar temperamental şi
politic, ci şi geopolitic: PD uzează, încă, de retorica pro-europeană, în timp
ce farul călăuzitor al socialiştilor e la Moscova. De la preşedinţie, Dodon a
avertizat că va cere alegeri anticipate dacă partidele nu reuşesc să formeze o
coaliţie guvernamentală. Unanim cotat drept omul forte al politicii de la
Chişinău, Plahotniuc s-a declarat dispus să negocieze cu oricine şi să facă
abstracţie de diferenţele doctrinare. Iar analiştii înclină să creadă că va
avea, din nou, abilitatea de a-şi crea o majoritate, raliind în jurul PD dacă
nu partide, măcar deputaţi oricând dispuşi să abandoneze firma sub care au fost
aleşi.
Cel mai consecvent şi energic susţinător al suveranităţii, integrităţii
teritoriale şi modernizării statului vecin, România apreciază ca este foarte
important ca etapele ce urmează scrutinului să se desfăşoare responsabil, cu
respectarea principiilor democratice, necesare stabilităţii şi menţinerii unei
perspective europene. Fiindcă doar aceasta, subliniază diplomaţia de la
Bucureşti, este în măsură să aducă răspunsuri durabile aşteptărilor legitime de
prosperitate ale cetăţenilor republicii.
