România, datorie publică în creștere
În România, datoria guvernamentală a crescut la 52% din PIB. Deficitul bugetar estimat pentru 2024 este şi el foarte mare.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 28.10.2024, 11:59
Datoria administraţiei publice (guvernamentală) a urcat, în iulie, la peste 876 de miliarde lei, de la 860 de miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF).Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a urcat la 52%, de la 51,1% în iunie, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Cea mai mare parte din această datorie, adică 738 de miliarde de lei, reprezintă împrumuturi obţinute prin emiterea de titluri de stat.
În acest context, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care se instituie creşterea plafonului privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, la nivelul de 53% din PIB pentru sfârşitul anului 2024. Potrivit unui comunicat al Executivului, această modificare are în vedere asigurarea flexibilităţii în atragerea resurselor financiare necesare implementării planului de finanţare din anul 2024, dar şi a prefinanţării necesităţilor aferente anului 2025, respectiv a menţinerii rezervei în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului la un nivel confortabil.
În august 2023, România ajunsese la o datorie guvernamentală totală de aproape 736 de miliarde de lei, adică 48,9% din PIB. În 2019, aceasta era de 373,4 miliarde (cca.74miliarde euro), ceea ce însemna 35,1% din PIB. Practic, aceștia sunt banii pe care statul român i-a plătit înapoi creditorilor de la care s-a împrumutat, ca să poată funcționa, cu tot cu dobânzi.
Ani de deficite bugetare ridicate, risipa cheltuielilor, dorința guvernanților de a nu majora taxele și incapacitatea lor de a le colecta pe cele deja existente au împins datoria publică a României la niveluri istorice. În perioada 2017-2023, aceasta aproape s-a triplat. în timp ce PIB-ul s-a dublat. Practic, stocul de datorie publică a crescut mai alert decât economia.
Alarmantă nu este neapărat suma absolută sau procentajul. Majoritatea statelor se împrumută pentru a-și finanța diverse cheltuieli bugetare. Ce ar trebui să îngrijoreze în România este lipsa unei discipline fiscale, dar este vorba şi de inconsecvența de care cei de la putere dau dovadă constant în ultimii ani, în special în 2024 – un an electoral încărcat cu alegeri europarlamentare, locale, prezidențiale și legislative.
Cum era de așteptat, deficitul bugetar a atins și el cote alarmante. În 2023, deficitul prognozat pentru final de an era 4,4% din PIB, echivalentul a circa 70 miliarde de lei. La final de 2023, gaura bugetară s-a mărit însă mult peste estimările inițiale și a ajuns la 5,7% din PIB, adică aproximativ 93 miliarde. E un derapaj de aproape 30% în plus.
Și asta nu e tot. Pentru 2024, Guvernul estimeaza un deficit de circa 8% din PIB, unul dintre cele mai înalte din UE, în condițiile în care ar trebui sa fie sub 3%. De ani de zile, România se află în procedura de deficit bugetar excesiv. Adică e ca o mare familie care consumă mai mult decât câștigă și trebuie să se împrumute ca să acopere diferența. La nivel de țară, deficitul bugetar apare atunci când guvernul cheltuiește fără măsură, mai mult decât încasează din taxe și impozite.
