România și criza din Ucraina
Autorităţile de la Bucureşti susţin că sunt pregătite pentru orice scenariu al crizei din Ucraina vecină.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 23.02.2022, 12:10
Atacurile cibernetice, activităţile de spionaj şi cele asociate fenomenului ştirilor false s-au intensificat în România, în actualul context regional – a declarat directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig. Audiat în comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului de la Bucureşti pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, Hellvig a prezentat o analiză de securitate din perspectiva atribuţiilor legale ale SRI şi în contextul situaţiei tensionate din Ucraina vecină. Potrivit unui comunicat al SRI, directorul Hellvig a pledat pentru actualizarea pachetului de legi privind securitatea naţională, cu atât mai mult cu cât mediul regional de securitate este într-o continuă dinamică.
Tot la Bucureşti, ministrul Apărării, Vasile Dîncu a declarat că, în cazul unui conflict armat, România este pregătită să primească peste 500 de mii de refugiaţi din Ucraina. Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta, în vecinătatea graniţelor – a explicat ministrul.
Peste 600 de kilometri de frontieră despart România de statul vecin. Comunitatea românească de acolo însumează peste 400 de mii de oameni, majoritatea concentrați în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate de fosta Uniune Sovietică stalinistă în 1940 și preluate, ca stat succesor, de Ucraina în 1991, odată cu dezintegrarea URSS.
Pe de altă parte, România a decis să trimită în Ucraina produse medicale – analgezice, antiinflamatoare, antibiotice şi dezinfectanţi. Sprijinul este oferit prin intermediul Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene şi este un răspuns la solicitarea de ajutor de urgenţă înaintată Comisiei Europene de administraţia de la Kiev. Alături de România, ajutor comunitar în Ucraina vor furniza Austria, Franţa, Irlanda şi Slovenia.
Cum criza geopolitică o poate agrava pe cea energetică, autorităţile de la Bucureşti dau semnale liniştitoare pe acestă temă. Un conflict în Ucraina nu va genera probleme în aprovizionarea cu gaze a României vecine, care, odată cu venirea primăverii, îşi poate asigura întregul consum din surse interne – susţine ministrul Energiei, Virgil Popescu. Decidenţii, adăugă el, urmăresc diversificarea rutelor de import şi analizează şi alte surse de gaz decât cele prin intermediari ai gigantului energetic rusesc Gazprom. Think-tank-ul autohton Expert Forum (EFOR) apreciază, în raportul său anual pentru 2022, că preţurile energiei au crescut din cauza deficitului de gaz, adâncit deliberat de Gazprom din vară încoace. Concernul rus, susţine EFOR, şi-a onorat la limită contractele cu europenii, golindu-şi din vară depozitele de înmagazinare din Europa, şi a livrat cât s-a putut de puţin pe conducte. În general, strategia Gazprom a fost să abuzeze de regulile europene, respectându-le formal, tocmai ca să arate că regulile europene sunt cele care dau greş – conchide raportul elaborat de experţii români.
