România şi fondurile europene
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, îndeamnă, din nou, autorităţile române să atragă şi să utilizeze fonduri comunitare.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 30.10.2018, 11:00
Comisia Europeană propune un supliment financiar de zece procente
destinat României, Bulgariei şi Greciei, pentru perioada 2021-2027. Anunţul a
fost făcut, luni, la Bucureşti, de comisarul pentru politici regionale, Corina
Creţu, la o conferinţă privind politica de coeziune, în baza căreia se acordă
fonduri comunitare pentru dezvoltare în regiunile şi în ţările care au decalaje
mari faţă de media europeană. Ea a atras, din nou, atenţia că autorităţile
române nu accesează banii care le stau la dispoziţie la Bruxelles, pentru proiecte
în domenii importante, precum infrastructura de transport ori cea din sănătate.
Astfel, în actualul exerciţiu bugetar multianual, România
a pierdut între 1,8 şi 2 miliarde de euro din totalul fondurilor alocate,
cifrate la 19,5 miliarde de euro. Incluzând banii pentru agricultură, României
îi revin, cu totul, 31 de miliarde de euro, a amintit Corina
Creţu, care a atras atenţia că Este foarte important ca cetăţenii europeni
să ştie în fiecare ţară ce s-a făcut din aceste fonduri şi ce se poate face în
viitor, mai ales că avem de-a face cu un limbaj antieuropean, care devine din
ce în ce mai pregnant şi eu cred că România nu-şi poate permite luxul nici
măcar de a se gândi la ideea de a ieşi din UE, mai ales acum, când are în faţă
preşedinţia României, când are posibilitatea ca lider al UE, pentru şase luni,
să schimbe lucrurile în bine, din interior.
Tot luni, comisarul
european a discutat cu premierul Viorica
Dăncilă şi cu miniştrii Fondurilor Europene, Rovana Plumb, şi Sănătăţii, Sorina
Pintea. Ea a precizat că vrea să afle dacă Executivul de la Bucureşti mai
doreşte să folosească fondurile de la Bruxelles pentru construcţia unor spitale
regionale la Cluj, Iaşi şi Craiova sau acestea vor fi
ridicate în parteneriat public-privat.. Potrivit unui comunicat al Guvernului,
în cadrul discuţiilor au fost identificate, deja, soluţiile de realizare a
celor trei mari spitale din ţară. Pe agendă a figurat şi subiectul absorbţiei
fondurilor europene în cadrul infrastructurii de transport, în legătură cu care
d-na Creţu a dat asigurări că va sprijini România cu tot ce va fi nevoie. A
fost prima întâlnire a comisarului european cu reponsabilii politici de la
Bucureşti după ce, tot luna aceasta, ea afirmase că percepe ca pe o
insultă lipsa de proiecte în domeniul infrastructurii pentru care România ar
putea primi fonduri comunitare.
Ea însăşi româncă, ea însăşi social-democrată,
sprijinită de fostul lider şi premier PSD, Victor Ponta, să obţină mandatul de
la Bruxelles, d-na Creţu devenise extrem de acidă la adresa Cabinetului condus,
azi, de Viorica Dăncilă. Presa speculase, atunci, că răceala dintre comisar şi
colegii ei din ţară ar avea şi resorturi politice. Anul viitor, ea îşi încheie
mandatul de comisar, iar partidul-mamă nici măcar nu i-ar fi propus un loc pe
lista de candidaţi la europarlamentarele din mai.
