România şi indicele de percepţie a corupţiei
Deşi cruciada anticorupţie declanşată de magistraţi începe să cureţe putregaiul clasei politice autohtone, România continuă să fie percepută drept una dintre cele mai corupte ţări membre UE.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 04.12.2014, 12:25
Apariţie cutumiară la fiecare sfârşit de an, clasamentul privind indicele de percepţie a corupţiei, întocmit de celebra organizaţie Transparency International, plasează, ca şi în 2013, România pe locul 69 din 175 de ţări. Metodologic, clasamentul reprezintă, pe o scală de la zero la o sută, nivelul corupţiei în sistemul public, aşa cum îl percep experţii şi oamenii de afaceri. Două treimi dintre ţările lumii adună mai puţin de 50 de puncte. Cu 43, nivel la care se mai află doar alte trei state din sudul Uniunii Europene – Bulgaria, Grecia şi Italia -, România este cotată printre cei mai corupţi membri ai forului comunitar.
Directorul adjunct al filialei româneşti a Transparency International, Iulia Coşpănaru, găseşte îngrijorător nu doar locul în sine ocupat de România, ci şi faptul că este pentru al doilea an consecutiv când ţara figureaza în coada listei membrilor UE: “Faptul că acest scor se menţine constant este un semnal de alarmă. Trebuie să luăm în considerare că ultimii doi ani au fost marcaţi de campanii electorale repetate, în care au fost aduse în atenţia opiniei publice o serie de astfel de cazuri, ceea ce justifică, până la urmă, această percepţie.”
Zeci de foşti şi actuali miniştri, parlamentari, primari ori preşedinţi de consilii judeţene, de stânga sau de dreapta, de la putere sau din opoziţie, au fost anchetaţi, judecaţi şi condamnaţi, în ultima vreme, în dosare de corupţie, cu prejudicii cumulate de ordinul sutelor de milioane de euro. Şi, potrivit unui Eurobarometru pe această temă, o parte dintre români consideră că există suficiente investigaţii anticorupţie de succes, în comparaţie cu media europeană.
Pe de altă parte, Iulia Coşpănaru constată, însă, că: “Ne aflăm cu 20 de puncte sub media ţărilor europene. Acest lucru este explicat şi prin faptul că, în Uniunea Europeană şi în spaţiul european, există şi ţările cu punctajul cel mai mare. În general, în ţările nordice putem să vorbim de punctajele cele mai ridicate. Întotdeauna, când discutăm despre punctaje ridicate şi despre percepţia corupţiei, trebuie să avem în vedere faptul că ea există peste tot. Se manifestă, însă, sub forme diferite. Ceea ce mai trebuie să avem în vedere este că percepţia locuitorilor din aceste ţări vizavi de existenţa corupţiei este mult diminuată, ca urmare a calităţii serviciilor pe care statul le pune la dispoziţie.”
Transparency International atrage atenţia că şcolile slab echipate, medicamentele contrafăcute şi alegerile decise de bani sunt doar câteva dintre consecinţele corupţiei din sectorul public. Mita şi înţelegerile de culise nu fură doar resurse de la cei mai vulnerabili, ci subminează justiţia şi dezvoltarea economică şi distrug încrederea publicului în guvern şi în liderii naţionali – mai spun experţii organizaţiei.
