România şi situaţia din Ucraina
România îşi reafirmă sprijinul total şi necondiţionat pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.
Roxana Vasile, 26.08.2014, 12:46
Comunitatea românească din Ucraina – circa jumătate de milion de persoane – e concentrată în partea de vest a ţării, pe teritoriile româneşti pe care fosta Uniune Sovietică le-a anexat în 1940 şi care au revenit, în 1991, Ucrainei, ca stat succesor. Pentru această comunitate, a treia ca mărime după cea a ucrainenilor şi ruşilor, în luna septembrie va fi redeschis punctul românesc de frontieră de la Vicov, închis în 2010.
Demersul este benefic pentru etnicii români din ţara vecină, deoarece în acest mod traseul dintre localităţile ucraineană Cernăuţi şi românească Putna se va scurta cu 100 de kilometri. Pe lângă vorbe frumoase, e nevoie şi de lucruri mici, dar concrete şi importante – spunea premierul social-democrat Victor Ponta, care, referindu-se la situaţia din ţara vecină, a reafirmat, luni, sprijinul total şi necondiţionat al Bucureştiului pentru suveranitatea şi integritatea ei teritorială.
Amintind că România a susţinut toate deciziile legate de sancţiunile economice la adresa Rusiei, premierul Ponta a precizat: Important este un singur lucru: că poziţia României, de altfel, poziţia Uniunii Europene şi a Statelor Unite ale Americii, este foarte clară şi neechivoc legată de integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. România consideră că încetarea imediată a oricărui sprijin pentru separatiştii din estul Ucrainei, sprijin venit din Federaţia Rusă, este obiectivul fundamental şi pe termen scurt.”
Lansată la Moscova, ipoteza unei eventuale federalizări a Ucrainei nu este bine primită la Bucureşti. Legat de acest subiect, şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a punctat: Poate fi o mai mare descentralizare. Pot fi mai multe competenţe acordate autorităţilor locale regionale, dar este atributul forţelor politice interne ale Ucrainei. Nu credem că sugestii sau solicitări din exterior ar ajuta acest proces politic. Nu. Procesul politic ţine de suveranitatea internă a Ucrainei.”
O veritabilă lansare a procesului politic intern nu se poate, însă, face – reiterează România – decât dacă Rusia îşi opreşte imediat orice formă de sprijin, politic şi militar, pentru separatiştii rusofoni. Între timp, pe teren, în estul Ucrainei, armata ucraineană a făcut progrese semnificative în ultimele săptămâni împotriva rebelilor. La rândul lor, aceştia au anunţat că au declanşat o contraofensivă. Statele Unite au denunţat o intensificare a amestecului militar rus.
În tot acest context, preşedintele Petro Poroşenko a dizolvat Parlamentul de la Kiev, populat, în parte, de deputaţi care susţin mai mult sau mai puţin pe faţă rebeliunea separatistă, şi a convocat alegeri anticipate pe 26 octombrie. Poroşenko speră ca, până atunci, situaţia din estul ţării să fie suficient de stabilă, astfel încât scrutinul să legitimeze politicile pro-europene şi campania împotriva separatiştilor. În patru luni de conflict, peste 2.200 de oameni au murit, mii au fost răniţi şi sute de mii şi-au părăsit casele din cauza violenţelor.
