România şi tranziţia la energia verde
La București se discută, zilele acestea, despre dezvoltarea energiei viitorului, energie sigură, accesibilă şi mai ales energie nepoluantă
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 24.07.2024, 11:44
“Doar cu securitate energetică, energie accesibilă pentru economie şi populaţie şi competitivitate economică se poate face pasul decisiv spre următorul obiectiv esenţial – obţinerea de energie curată, verde”. Declarația a fost făcută de premierul Marcel Ciolacu cu prilejul reuniunii Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă de la București, la care au luat parte reprezentanţi ai sectorului public şi privat din întreaga Europă şi din Statele Unite.
‘Sistemele noastre energetice trebuie să fie capabile să furnizeze energie în orice moment şi în condiţii de stres intern ori extern tuturor consumatorilor, oriunde” – a spus premierul. Potrivit acestuia, se impune diversificarea surselor de energie şi a mijloacelor de producţie, iar în contextul războiului din Ucraina vecină şi a apropierii iernii este nevoie de acţiune imediată pentru a susţine Republica Moldova, Ucraina, toate ţările din regiune cu vulnerabilităţi. De aceea, spune premierul, România îmbunătăţește capacităţile de interconectare cu toate ţările din jur, cu Bulgaria și Grecia, dar și cu Turcia, Azerbaidjan și Georgia.
Potrivit lui, Bucureștiul investește în noi capacităţi de obţinere a energiei din surse regenerabile şi urmărește dublarea capacităţii nucleare. Scopul, spune Marcel Ciolacu, este modernizarea sectorului energetic, care să devină mai rezistent la şocuri regionale sau globale.
Primul ministru s-a referit și la proiectul Neptun Deep de explorare a gazelor în Marea Neagră, care va dubla capacitatea de producţie de gaze a României şi va transforma ţara în cel mai mare producător din UE începând cu 2027. El a evidenţiat sprijinul acordat României de SUA în proiecte energetice strategice din domeniul nuclear, referindu-se aici la construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la centrala Cernavodă, din sud-est. De altfel, în cadrul forumului de la București a fost semnat și un parteneriat între Nuclearelectrica și două companii americane, proiect prin care o fostă termocentrală pe cărbune este transformată într-o centrală nuclear-electrică modernă care va produce cu zero emisii de dioxid de carbon.
“România este foarte angajată să facă tranziţia verde într-un mod pragmatic şi fezabil, un exemplu pentru regiune şi lume, şi asta înseamnă utilizarea gazelor pe termen scurt şi mediu, dar şi a energiei nucleare”, a declarat, la rândul său, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Minele şi termocentralele pe cărbune din România vor mai funcţiona, spune ministrul, cel puţin un an şi jumătate, pentru că țara încă are nevoie de termocentralele convenţionale, care şi-au dovedit utilitatea mai ales în contextul valului de caniculă din ultima perioadă. Discuţiile de la București se concentrează, zilele acestea, pe viitorul energiei în întreaga lume, dar şi pe dezvoltarea energiei viitorului, energie sigură, accesibilă şi mai ales energie nepoluantă, pe implementarea unor noi surse de producere a energiei, fie ea termică, fie electrică, dar şi pe cooperarea între statele europene şi SUA.
