Roșia Montană – victorie pentru România
România a câştigat procesul în dosarul aurului de la Roşia Montană şi nu va plăti nicio despăgubire companiei canadiene Gabriel Resources.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 11.03.2024, 11:44
La capătul unui proces care a durat nouă ani, România a obţinut câştig de cauză în dosarul Roşia Montană judecat la Curtea de arbitraj internaţional de la Washington (ICSID) împotriva companiei canadiene Gabriel Resources. În urma deciziei, România nu va trebui să plătească despăgubiri de miliarde de euro, iar reclamanţii sunt obligaţi să-i ramburseze costurile procedurilor de arbitraj şi o parte din cheltuielile de judecată, în total circa 2,4 milioane de euro. Povestea complicată de la Roşia Montană, situată în centru țării, a început în urmă cu 25 de ani, când compania canadiană a câştigat contractul pentru procesarea zăcămintelor din zonă şi a obţinut licenţa de exploatare minieră. Un proiect uriaș, studiile arătând că rezervele dovedite ale zăcământului de la Roşia Montană se ridică la 323 de tone de aur şi peste 1.600 de tone de argint, fiind cel mai mare din Europa.
După mai bine de 10 ani de la acel moment, în 2013, Guvernul a dat undă verde printr-un proiect de lege pentru începerea lucrărilor la Roşia Montană, dar sub presiunea protestelor faţă de posibila folosire a cianurilor în procedura de exploatare, Parlamentul a respins proiectul. Patru ani mai târziu, România a depus dosarul pentru înscrierea peisajului cultural minier din zonă în patrimoniul UNESCO, iar procedura s-a finalizat în 2021, fiind recunoscută astfel valoarea universală excepţională a sitului Roșia Montană, fundamentată de patru dintre cele şase criterii culturale stabilite prin Convenţia Patrimoniului Mondial. În subteranul Roşiei Montane se găsesc peste 150 kilometri de galerii, în adâncul celor patru masive muntoase. Aici a fost documentat cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut până în prezent (7 kilometri), dar şi un amplu sistem de exploatare de epocă modernă (sec. XVII-XVIII) realizat cu praf de puşcă (10 kilometri), completat de exploatările cu dinamită (53 de kilometri) de epocă contemporană (sec. XIX-XX).
Includerea în patrimoniul UNESCO a echivalat cu închiderea definitivă a porţilor pentru orice exploatare minieră în zonă. Invocând pierderi uriaşe pentru că nu şi-a putut pune în practică licenţa de exploatare, compania canadiană Gabriel Resources a chemat România în instanţă la Tribunalul de Arbitraj al Băncii Mondiale şi a cerut despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari. “După mulţi ani de contestări şi dezbateri, atât politice, cât şi juridice, suntem astăzi la momentul adevărului: România câştigă procesul pentru Roşia Montană, fără penalizări sau despăgubiri, luptând şi reuşind să protejeze patrimoniul național”, a scris preşedintele Klaus Iohannis, pe o rețea de socializare, felicitând echipele de specialişti implicate cu profesionalism în susţinerea cauzei României.
