Rusia – îngrijorare şi sancţiuni
Senatori americani au condamnă interferenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din România, în timp ce UE a adoptat primele sancţiuni împotriva unor agenţi ruşi acuzaţi de acţiuni de destabilizare în spaţiul comunitar.
Leyla Cheamil, 17.12.2024, 12:43
Patru senatori americani, republicani şi democraţi, condamnă ingerinţele Rusiei în alegerile prezidenţiale din România şi îşi exprimă sprijinul pentru București în lupta pentru integritatea procesului electoral. Printre semnatarii mesajului se numără Ben Cardin, preşedintele Comisiei senatoriale de politică externă, şi Jeanne Shaheen, preşedinta Subcomisiei pentru Europa şi cooperare regională.
Într-o declaraţie publicată pe site-ul Senatului SUA, ei afirmă că atacul preşedintelui Vladimir Putin asupra scrutinului românesc este un nou exemplu al războiului hibrid derulat de Rusia împotriva aliaţilor europeni şi partenerilor Statelor Unite. Senatorii dau asigurări că Statele Unite sunt alături de România, în condiţiile în care ţara ia urgent măsuri pentru alegeri prezidenţiale libere şi corecte.
Amintim că primul tur al alegerilor prezidenţiale din România din 24 noiembrie a fost anulat după ce a ieşit la iveală că scrutinul nu a fost corect din cauza unor practici ilegale sprijinite de Moscova pe reţele de socializare, în special pe TikTtok. Senatorii americani transmit că sprijină România, ca membră NATO, în lupta pentru integritatea alegerilor şi condamnă manipularea de către Vladimir Putin a reţelei TikTok, controlată de Partidul Comunist Chinez, ca să submineze procesul democratic românesc.
Lumea trebuie să se trezească, să realizeze ameninţarea gravă la adresa democraţiei pe care o reprezintă manipularea rusă a TikTok, în aşa fel încât să submineze societăţile noastre libere, au mai scris senatorii. Ei menţionează că Guvernul român a descoperit acest atac asupra democraţiei ţării şi laudă decizia autorităţilor române de declasificare a documentelor legate de investigarea cazului şi de informarea Statelor Unite şi a comunităţii internaţionale.
La rândul său, Uniunea Europeană a anunţat, luni, că a adoptat primele sancţiuni ca răspuns la „acţiuni hibrideˮ pe teritoriul său, împotriva unor agenţi ruşi acuzaţi de acţiuni de „destabilizareˮ în UE. Europenii acuză, de asemenea, Moscova de atacuri cibernetice şi dezinfomare, în special în timpul alegerilor din UE. Potrivit Consiliului Uniunii Europene, cei vizaţi de sancţiuni „subminează valorile fundamentale ale UE şi ale statelor sale membre, securitatea, stabilitatea, independenţa şi integritatea lor, precum şi pe cele ale organizaţiilor internaţionale şi ţărilor terţe prin diferite activităţi hibrideˮ.
În total sunt 16 indivizi şi trei entităţi vizate de sancţiuni, potrivit acestui text. Aceste măsuri și anume îngheţarea activelor în UE, interdicţia de a se deplasa în UE, precum şi interdicţia de a fi finanţaţi de companiile europene – au fost decise în cadrul unui nou regim de sancţiuni adoptat în octombrie. Acesta este distinct de cel utilizat împotriva Rusiei drept represalii pentru invadarea Ucrainei în februarie 2022.
