Sănătatea, principala preocupare a românilor

Sănătatea reprezintă principala preocupare a românilor, arată a doua ediție a Barometrului de sănătate prezentat, luni, la București.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 07.12.2021, 11:40

Barometrul de sănătate publică este un instrument
anual de evaluare şi analiză ce măsoară percepţii, atitudini şi viziuni legate
de politica de sănătate publică a României în contextul mai amplu al pandemiei,
dar fără a se limita la aceasta. A doua sa ediție a fost lansată, luni, de Institutul
de Ştiinţe Politice şi Relaţii internaţionale al Academiei Române (ISPRI) şi
Centrul de cercetări sociologice LARICS, în parteneriat cu Asociaţia Română a
Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Principala concluzie
extrasă: sănătatea reprezintă principala preocuparea a
românilor. Epidemia de coronavirus şi-a pus o amprentă puternică asupra
percepţiei populaţiei cu privire la vulnerabilitatea sistemului de sănătate din
România. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care observăm un
interes major din partea populaţiei pentru sănătatea publică, 64,3%, a
explicat Dan Dungaciu, Director al ISPRI

Suntem într-o situaţie în care vechile probleme ale sistemului medical
nu mai sunt fundamentale. Adică, îngrijorarile generate de comportament,
birocraţie, ideea că e bun ce e ieftin, aceste lucruri nu mai sunt valide
pentru percepţia publicului. Publicul vrea mai mult. Nu mai este satisfăcut
doar pentru că se poartă medicii frumos cu el, doar că nu este prea multă
birocraţie, poate că s-a schimbat ceva şi în spitale şi atmosfera arată altfel
faţă de acum 10-15-20 de ani. Iar ceea ce ne spune asta – medicamente scumpe,
mai bune, şi tratamente mai bune – înseamnă că avem de-a face cu un alt tip de
populaţie pe care trebuie să o satisfacă acest sistem de sănătate.

Ideea
vreau o ţară ca afară este foarte prezentă în societatea românească, mai
spune Dan Dungaciu – s-a născut în România o clasă de mijloc care vrea să aibă
un sistem de sănătate performant, la nivel european.Tocmai
de aceea, factorii de decizie, în parteneriat cu toţi actorii relevanţi,
trebuie să acorde prioritate investiţiilor pe termen lung, atât în industria
farmaceutică, cât şi în asistenţa medicală şi să recunoască legătura clară
dintre sănătate, economie şi bunăstarea populaţiei, consideră directorul ISPRI.
Observăm în premieră că cele mai mari nemulţumiri ale românilor fac referire
tocmai la capitolele ce țin de accesul la tratamente inovatoare, screening şi
asigurări de sănătate, spun și cei de la ARPIM. Datele mai relevă că 80% dintre
români consideră că nu beneficiază de medicamente inovatoare în aceeaşi măsură
ca alţi europeni. În ceea ce priveşte terapiile noi, cele celulare şi genice,
mai puţin de jumătate dintre intervievaţi spun că ar fi dispuşi să ia
medicamentele respective, dar puţin peste un sfert dintre ei le-ar lua, totuși,
dacă nu ar avea altă opţiune.

Comparativ cu situația prezentată de Barometrul
anterior, se constată o creștere la 60% a celor care se informează de la medic,
iar aproape 40% dintre români spun că au beneficiat, ei sau membrii familiei,
de consultaţii online sau la telefon, de la începutul pandemiei. Sondajul mai
arată că, la momentul culegerii datelor (1-19 noiembrie), 67% dintre români
aveau o raportare pozitivă la vaccinare, spunând că se vor vaccina în perioada
următoare, că au început vaccinarea sau că erau complet vaccinaţi.