Schimbare la Preşedinția României
Predare-primire la Președinția României: Klaus Iohannis a plecat, Ilie Bolojan s-a instalat.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 13.02.2025, 11:44
Klaus Iohannis şi-a încheiat, miercuri, al doilea și ultimul mandat de preşedinte al României la care-i dădea dreptul Constituția. Ilie Bolojan, care s-a suspendat de la șefia Senatului și a PNL – pentru ca, măcar formal, să devină neutru politic -, a preluat funcţia de șef interimar al Statului. Curtea Constituţională constatase vacantarea funcţiei de preşedinte al României odată cu demisia de luni a lui Iohannis şi stabilise ca şeful Senatului să asigure interimatul.
Ilie Gavrilă Bolojan s-a născut în 1969, în judeţul Bihor. A urmat studii de mecanică și matematică. S-a înscris în PNL în 1993. E cotat drept unul dintre cei mai buni specialişti autohtoni în administraţie publică locală. În perioada 2008-2020, a fost primar al municipiului Oradea, ales de trei ori. Din 2020, a fost președinte al Consiliului Județean Bihor, funcţie ocupată până anul trecut, când a devenit senator.
Ca interimar, Bolojan va avea atribuţii limitate: nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii, nu poate declanşa procedura de dizolvare a Legislativului şi nu poate convoca un referendum naţional.
Membru al minorității germane din România, fost primar la Sibiu, Klaus Werner Iohannis a fost ales, în premieră, preşedinte în 2014 şi a primit un al doilea mandat cinci ani mai târziu. Pe 21 decembrie 2024, trebuia să plece, dar şederea la Președinție i-a fost prelungită după ce Curtea Constituţională a anulat întregul proces electoral pentru alegerea unui nou preşedinte. Alegerile prezidențiale se vor relua în mai, cu primul tur pe 4 și turul decisiv pe 18.
Pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale a fost publicat bilanţul celor două mandate Iohannis. Potrivit documentului, care are peste 1.500 de pagini, în primul mandat, el ar fi susţinut constant necesitatea întăririi mecanismelor democratice şi combaterea corupţiei. A iniţiat proiectul „România Educată”, concretizat în cel de-al doilea mandat prin promulgarea unor legi noi în domeniu. Conform aceluiaşi bilanţ, în ultimii cinci ani, Iohannis a avut misiunea esenţială de a ghida ţara pe fondul unor crize fără precedent: pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina vecină.
Potrivit cercetărilor sociologice, doar 5% dintre români mai au încredere în Iohannis. Cetăţeni, jurnalişti, analişti, deopotrivă, afirmă că, vreme de un deceniu la şefia Statului român, el n-a avut, în realitate, nicio reuşită notabilă. Şi-i mai reproşează aroganţa, comoditatea, aplecarea către opulenţă, nenumăratele turnee inutile în străinătate şi foarte puţina înzestrare de comunicator. Departe de umorile schimbătoare ale presei autohtone faţă de un personaj politic pe care fie l-a glorificat, fie l-a demonizat, istoricul britanic Tom Gallagher, foarte bun cunoscător al României, scrie că Iohannis a fost, de fapt, “un şef de stat aproape inutil”.
