Seism la DNA
Curtea Constituţională a decis că preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA
Bogdan Matei, 31.05.2018, 12:30
Anticipată de unii, calificată drept halucinantă de alţii, decizia
de miercuri a Curţii Constituţionale e categorică: preşedintele Klaus Iohannis
trebuie să o revoce pe şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi, aşa cum i-a cerut, încă
din februarie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Judecătorii constituţionali
au stabilit că şeful statului a generat un conflict cu Guvernul când a refuzat
să o demită d-na Kovesi. Fără să-şi camufleze satisfacţia, Toader afirmă că
soluţia dată de CCR are la bază principiul constituţional potrivit căruia
procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. El
mai susţine că, spre deosebire de ministru, şeful statului nu are nicio
abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale
ale procurorilor de rang înalt. La rându-i, preşedintele Iohannis s-a mulţumit
să anunţe că aşteaptă motivarea deciziei Curţii, după care va acţiona în
consecinţă. Coaliţia guvernamentală PSD-ALDE, care a suţinut permanent
demersurile ministrului pentru demiterea şefei DNA, a salutat decizia Curţii,
pe care a apreciat-o drept firească. Opoziţia de dreapta acuză, în schimb,
confiscarea atribuţiilor preşedintelui şi ceea ce numeşte transformarea CCR,
prezidată de fostul politician social-democrat Valer Dorneanu, în avocatul
intereselor private ale guvernanţilor.
Pentru presă, un capitol al luptei anticorupţie
din România e pe cale să se încheie. Vârf de lance al luptei anticorupţie
pentru unii, şefă a unui sistem poliţienesc abuziv în ochii altora, d-na Kovesi
a fost frecvent calificată drept cea mai puternică femeie din România. Ea
recunoştea, însă, săptămâna trecută, la New York, la o dezbatere organizată la
sediul ONU, că provocarea cea mai mare pentru România este păstrarea
independenţei judecătorilor şi procurorilor. Au existat încercări repetate de
a modifica legislaţia anticorupţie pentru a limita instrumentele legislative
folosite de procurorii anticorupţie sau dezincriminarea unor fapte. Au fost
situaţii în care s-a refuzat ridicarea imunităţii politicienilor acuzaţi de
infracţiuni de corupţie. Întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri
prin ştiri false sau prin declaraţii publice de natură să slăbească încrederea
în justiţie – a rezumat şefa DNA cronica ultimului an şi jumătate, în care
Puterea a fost acuzată că încearcă să stopeze lupta anticorupţie şi să-şi
subordoneze magistraţii. De la Bucureşti, ministrul Toader a replicat că
achitările, conflictele juridice de natură constituţională, dosarele în care a
survenit prescripţia sau abuzurile procurorilor nu sunt ştiri false. Dincolo de
polemici, rămân statisticile. Numai în ultimii cinci ani, DNA a trimis în
judecată 14 miniştri şi foşti miniştri şi 53 de parlamentari. 27 dintre aceştia
au fost, deja, condamnaţi definitiv. În aceeaşi perioadă, Direcţia a dispus
măsuri asiguratorii de peste 2,3 miliarde dolari. DNA, mai spun comentatorii,
va trebui să continue. Fiindcă, într-o democraţie matură, instituţiile
funcţionează şi-şi fac treaba independent de numele şefilor.
