Sentinţe în cazul Colectiv
Zeci de ani de condamnare şi zeci de milioane de euro despăgubiri, a decis Instanţa în procesul Colectiv.
Ştefan Stoica, 13.05.2022, 11:25
30 octombrie 2015 este ziua în care s-a produs una dintre marile tragedii naţionale pe timp de pace. Incendiul izbucnit, în acea seară de vineri, într-un club bucureştean unde tinerii veniseră pentru un concert rock, a curmat, atunci imediat şi ulterior, 65 de vieţi. Peste 150 dintre cei care se aflau în club au suferit răni grave. După 6 ani şi jumătate, instanţa a stabilit vinovăţiile şi pedepsele. Fostul primar al Sectorului 4 din capitală, unde s-a petrecut tragedia, Cristian Popescu Piedone, edil la sectorul 5 vecin în momentul sentinţei, a primit o condamnare de 4 ani pentru abuz în serviciu, redusă la jumătate faţă de cea din primă instanţă. În cazul său, judecătorii au eliminat forma agravantă a infracţiunii de abuz în serviciu, care ar fi atras o pedeapsă mai mare.
Şi celor trei patroni ai clubului le-au fost reduse pedepsele, diferit, în funcţie de vinovăţia apreciată de magistraţi, iar acestea sunt între 6 ani şi 11 ani şi 8 luni. Judecaţi în acest dosar au fost şi cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti care au verificat Clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor anti-incendiu. Ei au fost condamnaţi definitiv la câte 8 ani şi 8 luni de închisoare. Pirotehniştii judecaţi în acest caz au de executat câte 6 ani şi 10 luni, dar şi ei au beneficiat de reducerea pedepselor. Cele trei funcţionare de la Primărie judecate au fost achitate, după ce primiseră, iniţial, între 3 ani cu suspendare şi 8 ani cu executare.
Nici ele, nici Popescu Piedone şi nici pompierii nu vor plăti despăgubiri către victimele tragediei din Colectiv. Curtea de Apel a dispus ca o parte dintre condamnaţi să plătească despăgubiri de zeci de milioane de euro către familiile victimelor şi către supravieţuitori.
Avem toate condiţiile pentru tratarea arşilor, declara ministrul Sănătăţii din epocă în zilele care au urmat incendiului. O declaraţie hazardată, dacă nu iresponsabilă. De fapt, dotările spitatelor româneşti erau departe de standardele care asigură şanse reale de supravieţuire victimelor unor arsuri grave. În plus, atunci s-a văzut amploarea unui alt fenomen despre care presa şi experţii în sănătate publică vorbeau de ceva vreme: infecţiile intraspitaliceşti.
După ce şi-a recunoscut incapacitatea cronică de intervenţie într-o astfel de situaţie, statul român a acceptat gesturile de solidaritate ale unor ţări din Uniunea Europeană. O parte dintre victimele de la Colectiv au fost trimise la tratament în străinătate, dar pentru unii a fost prea târziu.
România nu are nici astazi un spital de mari arşi, fapt recunoscut ca o carenţă majoră de prim-ministrul Nicolae Ciucă. Iar incendii soldate cu morţi au mai avut loc şi după tragedia de la Colectiv, multe dintre ele chiar în spitale. Corupţia, incompetenţa şi neglijenţa administrativă, denunţate atunci, în 2015, prin ample proteste de stradă care s-au soldat cu demisia guvernului, sabotează şi astăzi funcţionarea normală a sistemelor publice, în general, nu doar a celui medical.
