Sistemul medical în vreme de pandemie
România a intrat în cursa contra-cronometru pentru viață.
Roxana Vasile, 26.03.2020, 12:30
În iarna lui 2019, Guvernul liberal de la București condus de Ludovic Orban își asuma răspunderea pentru Legea bugetului de stat pe anul în curs. Spre nemulțumirea vocal exprimată a multora, Sănătatea primea, în 2020, cu aproape 23% mai puțin faţă de 2019, adică aproximativ 11,5 miliarde de lei. Unul dintre cele mai mici bugete din Uniunea Europeană alocate acestui sector.
În plus, în luna februarie, același Guvern liberal adopta o ordonanță de urgență vehement contestată de o parte a societății civile, care permitea pacienților să acceseze serviciile medicale prestate de furnizori privați în același regim cu cele prestate de unitățile publice. Cu alte cuvinte, se instituia același regim de decontare a serviciilor medicale pentru unitățile publice și private.
Ce a urmat? Epidemia de coronavirus a ajuns și în România, îmbolnăvirile se înmulțesc pe zi ce trece, iar spitalele private au făcut un pas înapoi, lăsând greul în seama celor publice, subfinanțate. Este motivul pentru care, forțat de împrejurări, Executivul lui Ludovic Orban a luat în calcul, acum, o rectificare bugetară extraordinară, permisă de starea de urgenţă, pentru a acorda mai mulţi bani sistemului medical.
Potrivit preşedintelui Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, în două-trei săptămâni, poate chiar mai devreme, pe măsură ce va creşte capacitatea de diagnostic, România va ajunge să înregistreze cel puţin 1.000 de cazuri pe zi de infecţii cu noul coronavirus. În opinia sa, pandemia ar putea dura aproximativ doi ani, adică până va fi realizat un vaccin, însă până la vară va apărea un medicament pentru tratarea noului tip de coronavirus. În aceste condiții, măsurile de distanţare socială trebuie respectate până în momentul în care se va reuşi stabilizarea numărului de cazuri înregistrate zilnic.
În egală măsură – adăugăm noi – este nevoie îngrijiri medicale de calitate. Or, cadrele medicale din România sunt, cel puțin în acest moment, departe de a le putea oferi. Medicii afirmă că își pun în pericol viețile zi de zi. Cel puțin pentru moment, în spitalele românești nu sunt suficiente echipamente de protecție, iar cele existente nu sunt eficiente.
Este emblematic cazul Spitalului Județean din Suceava. Jumătate din românii care au murit, până joi dimineață, din cauza coronavirusului au fost pacienți internați în acest spital. Totodată, din cele circa 100 de cadre medicale infectate în toată țara, peste 80 sunt din Suceava – medici, asistente medicale și infirmieri. Unitatea medicală a fost închisă pentru dezinfectare, managerul ei a fost demis și a fost declanşată o anchetă penală. Pe lista unităţilor medicale contaminate figurează și Spitalele Gerota și Obregia din București, Spitalul Judeţean din Galaţi sau Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva.
Chiar și așa, în paralel, autoritățile române fac demersuri de a se aproviziona cu materialele necesare combaterii epidemiei de coronavirus. Astfel, statul român a achiziționat 100 de mii de combinezoane de protecţie prin Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate. Acestea au fost aduse din Coreea de Sud cu o aeronavă C-17 Globe Master III a NATO. Tot din Coreea de Sud, România va primi, în total, 2 milioane de teste pentru coronavirus. Nu în ultimul rând, cum clorul este cea mai sigură soluție pentru dezinfectare, combinatul Chimcomplex din Râmnicu Vâlcea și-a modificat liniile de producție pentru a putea produce, în regim prioritar, hipoclorit de sodiu.
