Sistemul penitenciar şi confiscarea extinsă
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, speră să aibă sprijinul Parlamentului pentru proiectul de lege privind confiscarea extinsă a averilor dobândite prin infracţiuni.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 16.09.2016, 12:10
4
octombrie este data limită la care trebuie transpusă în legislaţia naţională a
statelor membre ale Uniunii Europene directiva comunitară ce prevede
confiscarea extinsă a averii celor care s-au îmbogăţit fraudulos. În România,
urgenţa indusă de termenul fixat la Bruxelles se suprapune cu aprinsele
dezbateri interne asupra efectelor luptei anticorupţie.
De mult timp, presa,
societatea civilă şi experţii avertizează că inculpările, arestările şi
condamnările spectaculoase ale marilor corupţi rămân un exerciţiu platonic cât
timp nu sunt urmate de recuperarea prejudiciilor.
Ministrul Justiţiei în
Guvernul tehnocrat de la Bucureşti, Raluca Prună, a anunţat, pentru Radio
România, că există, deja, un proiect de lege în acest sens, care va fi înaintat
Parlamentului. Ea nu a exclus
posibilitatea emiterii unei Ordonanţe de Urgenţă, însă şi-a exprimat
încrederea, că, graţie celerităţii cu care vor acţiona deputaţii şi senatorii,
nu va fi nevoie de o astfel de măsură. Legislaţia
actuală, adaugă doamna ministru, prevede, deja, în Codul Penal posibilitatea
confiscării extinse. Din păcate această prevedere nu a fost foarte mult
uzitată în dosarele în curs, iar ceea ce facem prin acest proiect e să
transpunem în integralitate directiva. Rata de condamnare a celor
trimişi în judecată pentru fapte de corupţie se menţine la nivelul de 90%, ceea
ce, potrivit DNA, arată calitatea probaţiunii pe care se construiesc cauzele
penale, precum şi profesionalismul procurorilor.
Pe de altă parte, însă, şefa
Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, sublinia că, numai în urma hotărârilor
definitive de anul trecut ale instanţelor, statul are de recuperat aproape 200
de milioane de euro şi insista asupra importanţei executării sentinţelor,
inclusiv prin recuperarea prejudiciilor. Unii condamnaţi nu execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberaţi
condiţionat, fără se a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri
administrative. Astfel de situaţii duc treptat la pierderea autorităţii
statului şi la o lipsă gravă de încredere în instituţii – avertiza doamna Kovesi.
Acum, ministrul Justiţiei, Raluca Prună afirmă că
pentru infracţiuni economice, un caracter de descurajare foarte puternic este
confiscarea produsului infracţiunii şi nu executarea unei pedepse care în
general, în România şi peste tot în lume, este o pedeapsă mai mică decât pentru
fapte de drept comun. Ea apreciaza că preluarea directivei europene poate
rezolva şi supraaglomerarea sistemului penitenciar autohton.
În vară, deţinuţii
au protestat zgomotos contra condiţiilor din celule. La rându-le, angajaţii din
sistem spun că sunt suprasolicitaţi şi prost plătiţi şi refuză să muncească
suplimentar, ceea ce ar putea duce la blocarea activităţii în penitenciare, din
cauza deficitului de personal. Administraţia Naţională a Penitenciarelor are 15
mii de posturi, din care sunt ocupate doar 12 mii, iar necesarul ar fi de 20 de
mii de lucrători.
