Şomajul – fotografia momentului

Numărul persoanelor fără un loc de muncă s-a majorat uşor în România, în luna august. Creşterea cu 0,1 procente a şomajului, indică, însă, o încetinire a activităţii economice şi constituie o atenţionare pentru guvernanţi.

Sorin Iordan, 03.10.2024, 11:40

Rata şomajului în România a crescut uşor în august faţă de iulie, cu 0,1 puncte procentuale, şi a ajuns la 5,5%, a anunţat Institutul Naţional de Statistică. Astfel, numărul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 74 de ani fără un loc de muncă a fost estimat la 452.300, în creştere şi faţă de august 2023. Pentru persoanele adulte, adică, cele din intervalul de vârstă 25-74 de ani, rata şomajului a fost estimată la 4,4% în august.

Deşi acest indicator reprezintă peste trei sferturi din numărul total al şomerilor, România nu se găseşte încă într-o situaţie urgentă, aşa cum au fost cele prin care a trecut cu câţiva ani în urmă, a afirmat analistul economic Aurelian Dochia. El consideră însă că cifrele constituie o atenţionare, deoarece anunţă o încetinire a activităţii economice.

Aurelian Dochia: Deşi toată lumea se aşteaptă ca scăderea dobânzilor, pe care a început-o Bancă Naţională de ceva vreme, să ducă la o revigorare a activităţii economice, sunt mulţi factori, în primul rând de natură externă, aş spune eu, ceea ce se întâmplă în economiile europene, în primul rând, ceea ce se întâmplă în lume, tensiunile geopolitice şi războaiele, care au impact foarte puternic asupra economiei. Toate lucrurile astea cred că sunt de natură a provoca îngrijorare cu privire la economie. Vedem că deja şi în România sunt tot felul de firme şi de companii străine sau naţionale care anunţă că renunţă la planurile de investiţii sau că le amână, ceea ce confirmă această tendinţă de încetinire a economiei şi această îngrijorare cu privire la perspectiva sfârşitului de an şi a anului 2025.

În ceea ce priveşte şomajul în rândul tinerilor, acesta a ajuns în august la 23,2%, cu aproape 2 procente mai mare decât în aceeaşi lună a anului trecut. Analistul economic a arătat că una dintre cauze este faptul că mulţi tineri îşi permit să aibă o perioadă de inactivitate, în care să îşi evalueze perspectivele, către ce fel de slujbă să se îndrepte şi ce activităţi sunt compatibile cu talentele lor.

Aurelian Dochia: Este un lucru legat, din păcate, şi de calitatea pregătirii profesionale a tinerilor. Nu există întotdeauna o adecvare a structurii de pregătire profesională a tinerilor cu ceea ce se cere pe piaţa muncii şi atunci sunt mulţi tineri care termină o formă de pregătire şi, de fapt, nu îşi găsesc slujbă pentru pregătirea pe care au avut-o. Şi aici trebuie făcute eforturi şi îmbunătăţită situaţia, atât din partea sistemului educaţional, dar şi din partea orientării tinerilor, pentru că ei trebuie să fie ajutaţi să se orienteze către meserii şi profesii care sunt cerute pe piaţă.

Valorile privind şomajul înregistrat în România sunt sensibil influenţate şi de numărul ridicat al românilor care aleg să muncească în străinătate. Vidul creat de aceştia pe piaţa muncii este umplut de lucrătorii străini, în special cei din ţări extra-comunitare, precum Nepal, Turcia, Republica Moldova, Sri Lanka şi India. Potrivit unui studiu realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, peste 200.000 de muncitori străini îşi desfăşurau activitatea în România, în 2023. Circa 80% dintre aceştia prestau munci necalificate în construcţii, servicii, HoReCa şi retail.