Spital regional la Cluj-Napoca
Au început lucrările de construcţie la Spitalul Regional de Urgenţă Cluj-Napoca, o a treia unitate medicală gigant, după cele din Craiova şi Iaşi, care urmează se deservească populaţia din centrul ţării.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 20.05.2024, 12:20
2024 se conturează a fi anul marilor proiecte de infrastructură în România. Întâmplător sau nu, anul acesta sunt programate patru rânduri de alegeri: locale, europarlamentare, generale şi prezidenţiale. În acest context, administraţia de la Bucureşti a readus în atenţia cetăţenilor domenile pe care aceştia din urmă le consideră deficitare, între care cel al infrastructurii medicale.
În ultimele decenii, politicienii români s-au angajat să faciliteze construcţia de spitale regionale, unităţi medicale mamut, care să ofere servicii moderne şi centralizate pentru populaţia din marile regiuni ale ţării. Proiectele s-au împotmolit însă din cauza birocrației şi a lipsei de finanţare. Lucrurile par însă să se fi îndreptat.
După ce în martie au fost începute lucrările la Spitalul Regional de Urgenţă Craiova, în sud-vestul României, iar în aprilie, cele de la Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi, în nord-est, la sfârşitul săptămânii trecute a fost lansată construcţia Spitalului Regional de Urgenţă Cluj-Napoca, în centrul ţării. Valoarea proiectului depăşeşte 700 de milioane de euro, iar termenul de finalizare este prevăzut peste trei ani. Unitatea medicală este amplasată în localitatea Floreşti şi va avea aproape 850 de paturi, un heliport şi 22 de săli de operaţie.
Prezent la ceremonia de spargere a solului, care marchează simbolic începutul lucrărilor, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că, în România, calitatea asistenţei medicale se va îmbunătăţi simţitor, inclusiv prin construirea celor trei spitale regionale. Potrivit acestuia, în România se construiesc spitale cu foarte multă viteză şi de foarte bună calitate, graţie banilor primiţi din partea Uniuni Europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi pentru că foarte mulţi oficiali locali îşi dau interesul. El a arătat că, în prezent există 20 de spitale care se află în construcţie sau la care construcţia va începe în scurt timp, iar acest lucru se datorează şi primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene care un interes legitim pentru a proteja sănătatea comunităţilor pe care le coordonează.
Dacă România îşi doreşte să ridice nivelul de calitate al actului medical are nevoie nu doar de o infrastructură modernă, ci şi de un număr suficient de medici bine pregătiţi. Din nefericire, sistemul de sănătate al ţării se confruntă cu o penurie de cadre medicale, în condiţiile în care foarte mulţi încă pleacă să îngrijească pacienţi în state din vestul Europei. Potrivit Colegiului Medicilor din România, intenția de plecare din țara la medicii sub 35 de ani este de 58% pe fondul unui deficit de 15.000 de medici la nivel naţional.
