Sprijin european pentru Ucraina şi Republica Moldova
Ucraina invadată de trupele ruse şi Republica Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar românofonă) rămân pe agenda decidenţilor europeni.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 30.06.2023, 12:30
Structurile europene şi euroatlantice, implicit România, vor
continua să sprijine Ucraina cu tot ce este necesar – a declarat, la Bruxelles,
preşedintele Klaus Johannis. Acesta a mai spus că, în discursul susţinut în
cadrul Consiliului European aflat în derulare, a menţionat şi necesitatea
ajutorării Republicii Moldova – stat care este afectat, la rândul său, de
invazia rusă din Ucraina. Este vital şi pentru ucraineni, şi pentru statele
Uniunii Europene şi NATO să păstreze
unitatea şi solidaritatea între cele două instituţii, iar Kievul să fie
sprijinit în continuare, necondiţionat, cu tot ce avem – mai spune şeful
statului român.
Cred că este clar pentru toată lumea că noi trebuie să
încercăm să facem tot ca să oprim Rusia, să se oprească din acest război
ilegal. Pentru a ajuta Ucraina este, în acelaşi timp, nevoie să îi ajutăm în
parcursul lor european – afirmă preşedintele Iohannis, care adaugă că este
extrem de important să-i ajutăm pe cei care suferă de pe urma acestui război şi
au nevoie de o şansă. Şi m-am referit explicit aici la Republica Moldova, care
are nevoie de sprijinul nostru pentru a-şi creşte rezilienţa şi pentru a deveni
membră a Uniunii Europene.
Vecină ambelor republici ex-sovietice pentru care
pledează preşedintele său, România le-a ajutat din prima zi a războiului
dezlănţuit de ruşi, pe 24 februarie 2022. Peste 4,5 milioane de ucraineni au
fugit prin România din calea invadatorilor. Fără sprijin românesc, criza
energetică din Republica Moldova nu putea fi depăşită. Cele mai recente sondaje
confirmă, de altfel, adeziunea masivă a cetăţenilor republicii la calea
europeană. Aproape 60% dintre respondenți s-au
pronunțat pentru aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce doar 37% ar vota
pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică, controlată de Rusia – arată datele unui
studiu citat de Radio Chișinău. Aderarea la NATO este susținută de 33,4% dintre
participanții la sondaj.
Președinta
pro-occidentală Maia Sandu rămâne cea mai populară figură politică din
Republica Moldova, iar partidul său, Acțiune și Solidaritate (PAS),
ar obține cele mai multe voturi în cazul unor alegeri parlamentare anticipate.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, aproape 38% dintre
respondenți ar vota pentru Maia Sandu. Fostul șef filorus
al statului, socialistul Igor Dodon, ar fi votat de doar 14,2% din
electorat, iar actualul primar al capitalei, Chișinău, ex-socialistul Ion
Ceban, ar lua 6,2% din voturi. Fugarul penal Ilan
Șor, aflat în Israel și considerat principalul vector al intereselor Moscovei
în Republica Moldova, ar obține 2,5 procente din sufragii. Circa
43,5% dintre respondenți au declarat că nu au încredere în nicio personalitate
politică. În cazul alegerilor parlamentare, PAS ar obține 44,3% din voturi,
Blocul Socialiștilor și Comuniștilor pro-moscoviți 21,5, iar recent
desființatul partid populist al lui Șor – 13,6.
