Starea învăţământului românesc
România se află sub media mondială în studiul întocmit, la fiecare trei ani, de OCDE, privind sistemele de educaţie din lumea întreagă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 04.12.2019, 12:24
România este, în fiecare
an, recunoscută la nivel mondial pentru rezultatele excepţionale ale liceenilor
care participă la olimpiadele internaţionale de matematică, fizică, chimie,
astronomie sau informatică. Doar că aceşti adolescenţi reprezintă un infim
procent din numărul total al celor pe care ţara va trebui să se bazeze într-un viitor nu foarte
îndepărtat. Or, cel puţin în lumina celor mai recente teste PISA, copiii români
care au, acum, 15 ani sunt mai slab pregătiţi la matematică, citire şi ştiinţe în comparaţie cu cei care avea aceeaşi
vârstă acum 9 ani. Sau, altfel spus, România a obţinut
cele mai mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testarea pe care o face periodic
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Potrivit acestei
evaluări, 44% dintre elevii din România nu înţeleg ce citesc, iar la matematică
nu s-au descurcat la operaţii aritmetice de bază, analfabetismul funcţional fiind
la cote alarmante. O arată şi locul ocupat în clasamentul pe ţări – 47 din 79.
Rezultatele testelor PISA confirmă ce se spune de ani de zile: că sistemul românesc de învăţământ este la pământ
şi că miniştrii care s-au perindat în fruntea Educaţiei nu au făcut altceva decât să o cârpească prin măsuri, unele, în
fapt, catastrofale.
Reacţia actualei ocupante a
portofoliului Educaţiei şi Cercetării, liberala Monica Anisie, şochează
o dată în plus. Aceasta consideră că testele PISA nu sunt expresia unor
performanţe individuale şi că implicarea celor care au participat la ele nu a
fost maximă, întrucât nu a existat o miză.
Nu trebuie să ne îngrijorăm -
punctează Monica Anisie. Ba da – îi răspunde un confrate jurnalist, care aminteşte, într-un articol, că România
e cangrenată de imigrație, de o criză majoră a forței de muncă şi, iată, de
analfabetism funcțional. Or, în opinia ziaristului, autorităţile, dimpotrivă, trebuie să se îngrijoreze,
dar nu sterp, ci producând rapid o mutare majoră într-un sistem vestust, parcă
în contratimp cu actuala revoluție digitală, populat de cadre didactice unele
nu tocmai bine pregătite şi de elevi, mulţi, dezinteresaţi.
Este clar că este
necesară o creştere a calităţii educaţiei în România, care să fie realizată nu
prin măsuri cosmetice, ci de substanţă – spune în schimb, şeful actualului
ministru de resort, premierul Ludovic Orban.
În 2014, când a obţinut primul
mandat de preşedinte al ţării, însuşi Klaus Iohannis, la bază cadru didactic, a
promis o strategie – ‘România educată’. A fost lansată în dezbatere publică la
finele anului trecut, adică abia după patru ani de prim mandat, fiind demontată de critici. Este atât de
vagă, încât nu va produce niciun fel de soluție concretă – au spus aceştia,
zgomotele mai degrabă decât de soluțiile zugrăvind, de fapt, un mediu politico-social
extrem de frământat. Cu alte cuvinte, mai grav decât rezultatul copiilor români
la testele PISA este lipsa unor măsuri clare şi coerente pentru corectarea
situaţiei.
