Statutul magistraţilor, adoptat de deputaţi
Deputaţii români au adoptat un nou statut al magistraţilor.
Bogdan Matei, 05.10.2022, 11:58
Proiectul de lege privind statutul magistraţilor a fost adoptat de Camera Deputaţilor de la Bucureşti cu majoritate de voturi, fără modificări majore faţă de forma elaborată de guvernul de coaliţie PSD-PNL-UDMR. Textul ajunge, acum, în dezbatarea Senatului, care este for decizional în acest caz. După sesizările primite din partea Consilului Suprem al Magistraturii (CSM), din textul proiectului de lege a fost eliminat amendamentul care permitea ca procurorii de rang înalt să fie numiţi şi din rândul judecătorilor.
Au rămas, însă, mai multe prevederi intens criticate de opoziţie, precum şi de asociaţii profesionale din domeniul justiţiei. De exemplu, potrivit documentului adoptat de Camera Deputaţilor, judecătorii şi procurorii au obligaţia de a se abţine de la manifestări sau exprimări defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului.
Presa de la Bucureşti susţine că, astfel, li se închide gura magistraţilor care ar dori să semnaleze derapaje ale politicienilor din Guvern şi Parlament, fie când aceştia legiferează aberant, fie când se exersează în acte de corupţie. A fost păstrată majorarea de la doi la trei ani a perioadei de şcolarizare la Institutul Naţional al Magistraturii şi posibilitatea ca funcţia de vicepreşedinte de instanţă să fie ocupată fără concurs. Documentul mai prevede că aplicarea unei sancţiuni disciplinare va atrage revocarea din funcţiile de conducere.
Din opoziţie, USR şi AUR acuză majoritatea că n-a aşteptat avizele Comisiei de la Veneţia asupra proiectului de lege şi afirmă că acesta nu respectă criteriile de meritocraţie pentru ocuparea unor funcţii şi are multe articole neconstituţionale. De cealaltă parte, ministrul Justiţiei, liberalul Cătălin Predoiu, a precizat că documentul a parcurs toate etapele procedurale legale şi a primit toate avizele necesare adoptării, inclusiv din partea CSM. Statutul magistraţilor face parte dintr-un pachet mai amplu de legi prin care ministrul Predoiu susţine că justiţia românească se va reforma fundamental.
O miză internă, subliniază analiştii, ar fi ameliorarea propriei imagini în ochii societăţii, fiindcă procurorii şi judecătorii n-au figurat niciodată în topul încrederii românilor, iar rechizitoriile sau sentinţele lor sunt frecvent atacate de media. Una externă, fundamentală, susţin exponenţii Puterii, ar fi ridicarea aşa-numitului Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV), prin care Bruxelles-ul monitorizează funcţionarea statului de drept în România încă de la admiterea în Uniunea Europeană, în 2007.
Renunţarea la MCV, mai spun decidenţii de la Bucureşti, ar permite şi intrarea României în spațiul Schengen, de liberă circulaţie, unde, deşi îndeplineşte toate condiţiile tehnice, i se refuză accesul de mai bine de un deceniu. Or, insistă voci din ţară, cât timp românii, alături de bulgari şi croaţi, vor mai fi obligaţi să aştepte cu orele prin vămile interne ale Uniunii, vor rămâne şi la condiţia umilitoare de cetăţeni europeni de rang secund.
