Surprizele alegerilor din România
Absenteismul-record, demisia premierului și intrarea în Legislativ a unei foarte puțin cunoscute formațiuni politice sunt surprizele parlamentarelor din 6 decembrie.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 08.12.2020, 12:10
Doar în aparență fără legătură între ele,
trei ar fi surprizele alegerilor parlamentare abia încheiate în România:
absenteismul-record, demisia, a doua zi după scrutin, a premierului țării,
precum și intrarea în Legislativ a unei noi și foarte puțin cunoscute
formațiuni politice.
Pe larg, singura mare certitudine în seara zilei de 6 decembrie, la
închiderea secțiilor, era că doar circa 32% dintre românii cu drept de vot se
prezentaseră la urne. A fost cea mai mică
prezență a cetățenilor României din ultimii 30 de ani. A fost și cea mai redusă
participare la un scrutin din Uniunea Europeană. De ce, cu alte cuvinte, 68%
din electorat a preferat să stea acasă și ce au dorit absenții să transmită
prin tăcerea lor aproape asurzitoare? Sigur, au fost indiferenții. Au fost și
persoanele care s-au temut să nu se infecteze cu noul coronavirus, în plină
epidemie ce încă seceră vieți în România. Dar au fost, în egală măsură, foarte
mulți pe care – spun ei – nici unul din actualii politicieni nu îi mai
reprezintă, care vor fapte, nu vorbe, acțiuni concrete, nu doar sterile
confruntări verbale pe micile ecrane.
Este foarte clar că sunt mulţi români
care fie nu au primit suficiente informaţii despre aceste alegeri, fie sunt,
pur şi simplu, nemulţumiţi de mine, de partide, de întreaga clasă politică sau
de anumite măsuri care au fost luate – a recunoscut însuși președintele țării,
Klaus Iohannis.
La numai o oră după această declarație, premierul Ludovic
Orban, al cărui Partid Național Liberal a pierdut alegerile la circa 5 procente
sub social-democrații din opoziție, dar care dorește să coaguleze o majoritate
de centru-dreapta care să dea următorul Executiv, și-a anunțat demisia. Gestul-surpriză a fost salutat de cei care au văzut în el o asumare a eșecului
în alegeri, dar a fost criticat drept iresponsabil de alții.
Or, în tot acest
iureș politic și pe acest fond de nemulțumire socială s-a născut acum
aproximativ un an și a crescut, până la a obține în jur de 9% din voturile
exprimate la parlamentarele de duminică, Alianța pentru Unirea Românilor,
formațiune pe care nici presa nu a băgat-o prea tare în seamă. Până pe 6
decembrie!
Catalogată de unii drept naționalistă, de alții chiar de
extremă-dreaptă, AUR spune că jumătate din națiunea română se află peste
granițele actuale ale țării și că, de la an la an, România se depopulează, pe
fondul scăderii, de la un scrutin electoral la altul, a încrederii oamenilor în
cei care ar trebui să le reprezinte interesele. Familia, naţiunea, credinţa
creştină şi libertatea – sunt valorile pe care declară că le promovează AUR.
