Tinerii şi alegerile
Tinerii români sunt mai degrabă indecişi în privinţa votului în acest an electoral
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 04.04.2024, 11:33
Înaintea maratonului electoral prin care va trece România în acest an, cu alegeri europarlamentare şi locale pe 9 iunie, prezidenţiale în septembrie şi legislative în decembrie, la Parlament a fost lansata iniţiativa ‘Tinerii Votează’ – menită să-i încurajeze pe tineri să voteze şi să promoveze o agendă de priorităţi a acestora. În cadrul evenimentului a fost lansat studiul integral ‘Tinerii din România în anul electoral 2024’. Printre provocările semnalate de cei intervieviaţi se află lipsa locurilor de muncă bine plătite, calitatea sistemului de educaţie, probleme legate de nivelul de trai. În ce priveşte încrederea în istituţii, mediul universitar se află pe primul loc, fiind creditat cu multă şi foarte multă încredere de 56% dintre tineri, urmat de Uniunea Europeană (51%), armată (50%), NATO (50%). Pe lista instituţiilor care se bucură de puţină încredere în rândul tinerilor sunt presa şi mai ales instituţiile politice: Preşedinţie, Guvern, Parlament, partide.
Tinerii critică anumite aspecte ale funcţionării statului, cum ar fi predictibilitatea, echitatea, independenţa şi orientarea ţării atât către cetăţeni, mai relevă studiul. Iar lipsa de speranţă îi face pe doi din trei tineri să ia în considerare o migraţie temporară sau definitivă din România, 68 % dintre aceştia considerând că ţara merge într-o direcţie greşită. Principalele aspecte identificate de cei mai mulţi tineri ca fiind îngrijorătoare cu privire la situaţia lor în România sunt lipsa oportunităţilor pe piaţa muncii, calitatea slabă a educaţiei, viciile şi nivelul de trai. Previzibil, reţelele sociale sunt în topul surselor de informare ale tinerilor. Astfel, 4 din 10 tineri spun că se informează din surse precum Facebook, TikTok, Instagram, WhatsApp. Interesul tinerilor faţă de politică este unul scăzut.
Alegerile prezidenţiale sunt considerate cele mai importante. Intenţia de participare la vot este una, declarativ, foarte ridicată, dar ea ar putea fi infirmată la urne. La alegerile parlamentare din 2020 au mers la vot puţin peste 25% dintre tinerii români, iar rata de participare cea mai crescută în rândul tinerilor, în ultimii 8 ani, a fost la alegerile europarlamentare din 2019, când au votat peste 40% dintre ei. Alegerea ‘răului cel mai mic’ este un aspect indicat de 4 din 10 respondenţi. ‘Tinerii Votează’ nu este iniţiativa unui om sau a unei persoane, ci proiectul unei generaţii, a subliniat Alexandru Manda, fondator ‘Tinerii Votează’ şi organizator al evenimentului.
În opinia lui, concluzia principală ar fi aceea că unul din patru tineri români spune este indecis şi nu ştie pe cine va vota la alegerile de anul acesta. Probabil, cea mai mare problemă este că mulţi dintre tineri nu-şi văd viitorul aici, nu pentru că nu şi-ar dori, ci mai degrabă pentru că sistemul este construit astfel încât să nu răspundă nevoilor lor, crede sociologul Dan Jurcan, directorul de cercetare al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). Studiul IRES s-a derulat în luna martie, pe 800 de tineri respondenţi, cu o marjă de eroare de 3.5 %.
