UE, atentă la evoluţiile din Republica Moldova

Uniunea Europeană vrea să vadă la lucru noua echipă executivă din Republica Moldova.

Bogdan Matei, 18.06.2019, 12:18

Toată lumea, la Chişinău, la Bucureşti, la Bruxelles, a răsuflat
uşurată după ce halucinantul blocaj politic din Republica Moldova s-a resorbit
fără violenţă. După o săptămână în care două guverne paralele şi-au arogat
legitimitatea şi s-au acuzat reciproc de lovitură de stat, iar Curtea
Constituţională anunţase dizolvarea Parlamentului şi supendarea preşedintelui,
adepţii controversatului oligarh Vladimir Plahotniuc au cedat puterea şi, cu el
în frunte, au început să se expatrieze.

Echipa executivă a lui Pavel Filip,
formată de Partidul Democrat al lui Plahotniuc, a anunţat că trece în opoziţie.
Curtea şi-a anulat propriile decizii. Preşedintele socialist filorus Igor Dodon
şi-a reluat prerogativele. Iar Cabinetul condus de pro-europeana Maia Sandu şi
susţinut şi de socialişti, învestit încă de pe 8 iunie, a putut, în sfârşit,
să-şi preia funcţiile executive.

Între primele declaraţii ale noii şefe a Guvernului
a fost promisiunea că Republica Moldova va continua realizarea Acordului de
Asociere cu Uniunea Europeană, semnat în anul 2014. Bruxellesul a salutat cu
prudenţă acest angajament. Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a
îndemnat noile autorităţi de la Chişinău să pună în practică reformele promise
prin acordul de Asociere, dacă vor să obţină întregul sprijin al Uniunii. Vom
rămâne foarte vigilenţi şi încurajăm auorităţile să fie determinate pentru
realizarea agendei de reforme pe care ţara o aşteaptă de mult timp – a
subliniat doamna Mogherini.

Comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn,
a anunţat că săptămâna viitoare va merge la Chişinău, pentru a discuta cu noul
guvern toate chestiunile sensibile. Republica Moldova, a adăugat el, poate
conta pe sprijinul europenilor o dată ce condiţiile sunt îndeplinite în ceea ce
priveşte supremaţia legii, reforma judiciară şi asigurarea pluralităţii în
mass-media.

Acut îngrijorat de situaţia din statul vecin, unde trăiesc trei
milioane de vorbitori de română, iar un milion dintre aceştia sunt şi cetăţeni
români, Bucureştiul s-a felicitat, la rându-i, pentru deznodământul paşnic al
crizei. Preşedintele Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă, ministrul de
Externe, Teodor Meleşcanu, au reiterat, fără excepţie, susţinerea României
pentru normalizarea situaţiei de la Chişinău şi pentru aspiraţiile europene ale
republicii vecine.

Analiştii nu-şi ascund, însă, scepticismul asupra noii
puteri de stânga-dreapta. Calificată de mulţi drept contra naturii, asocierea
socialiştilor rusofili cu pro-europenii le-a evocat multora o alianţa similară,
de acum 15 ani. Când fostul partid unic comunist promoscovit şi-a cooptat la
guvernare cei mai înverşunaţi adversari, creştin-democraţii consecvent
antisovietici şi promotori ai reunificării cu România. După doar câţiva ani,
acea coaliţie falimentară a fost măturată de la putere de o revoltă populară
violentă, iar azi nici comuniştii, nici creştin-democraţii nu mai sunt în
Parlament.