UE despre legile justiţiei din România
Era inevitabil ca aprinsele dezbateri interne asupra justiţiei româneşti să rezoneze, iarăşi, la Bruxelles.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 01.02.2018, 12:00
Preşedintele
Klaus Iohannis a discutat, miercuri, cu responsabilii comunitari în primul rând
despre funcţionarea statului de drept, temă care preocupă clasa politică şi opinia
publică din ţară. Independenţa justiţiei este intangibilă – a afirmat,
categoric, şeful statului. După întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene,
Jean-Claude Juncker, el a declarat că problemele referitoare la legile
justiţiei şi la codurile penale trebuie rezolvate în România, fără a aştepta
soluţii din afara ţării: Sunt hotărât şi convins că voi
reuşi ca aceste discuţii să se termine cu legi, care vor fi în varianta cea mai
bună, legi care pot fi folosite practic. Dar cel mai important obiectiv al meu
rămâne acelaşi: independenţa justiţiei româneşti este intangibilă, este o
chestiune pentru care mă voi implica total şi voi face tot, absolut tot ce
poate să facă un preşedinte pentru a păstra lucrurile aşa.
La rându-i,
şeful Executivului comunitar a apreciat că sistemul judiciar din România
funcţionează şi că nu se poate spune că Bucureştiul ar nesocoti statul de
drept, cât timp deciziile Curţii Constituţionale sunt respectate. Dar, a
avertizat Juncker, este inacceptabil ca România să facă paşi înapoi pe acest
drum. De respectarea acestor principii, a repetat el, depind şi ridicarea Mecanismului
de Cooperare şi Verificare (MCV), prin care Bruxellesul monitorizează
progresele şi restanţele justiţiei din România încă de la admiterea în UE, în
2007, şi primirea în Spaţiul Schengen, refuzată Bucureştiului de cancelarii
occidentale influente, ce acuză tocmai corupţia persistentă din administraţia
românească. Românii nu merită să fie trataţi ca europeni de mâna a doua.
Pentru mine, România şi românii sunt în centrul vieţii europene şi voi continua
să fac toate eforturile pentru a atinge acest obiectiv – a conchis Juncker.
Declaraţiile sale survin după ce atât ambasadele a şapte membri apuseni ai
Uniunii, cât şi Comisia însăşi şi-au exprimat preocuparea faţă de modificarea
legilor justiţiei. Aceasta a fost virulent contestată, în Parlamentul de la Bucureşti,
de opoziţia de dreapta, iar în stradă, vreme de un an, de sute de mii de
manifestanţi, care se tem ca guvernanţii PSD-ALDE încearcă să-şi subordoneze
magistraţii şi să stopeze lupta anticorupţie. În replică, reprezentanţii coaliţiei
guvernamentale spun că modificările pun în acord legile justiţiei cu sentinţe
ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, unde România e frecvent reclamată
pentru erorile din instanţe şi abuzurile din penitenciare, precum şi cu decizii
anterioare ale Curţii Constituţionale a României. În ianuarie, totuşi, sesizaţi de Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie şi de liberali, în opoziţie, tocmai judecătorii constituţionali au temperat
elanul reformator al Puterii şi au decis că unele modificări aduse
organizării judiciare şi statutului
magistraţilor sunt neconstituţionale.
