Un nou an universitar
În România a început un nou an universitar. Facultățile sunt cele care vor decide dacă vor face cursurile online sau cu prezență fizică.
Daniela Budu, 03.10.2022, 11:25
Aproximativ 500.000 de studenți au început noul an universitar în România, fără ministru, fără Lege nouă a învățământului superior și fără nicio universitate în Top 1000 al universităților care contează în lume. Sorin Cîmpeanu a părăsit fotoliul ministerial în plin scandal de plagiat atât la adresa lui, cât și a premierului încă în funcție, Nicolae Ciucă. În aceste condiții, a rămas fără viitor și noul proiect de lege a învățământului superior, inclusiv cel intitulat România educată. Proiectul, care ar fi trebuit să schimbe din temelii fața învățământului superior din România nu a ajuns nici măcar la Parlament pentru a fi dezbătut. Mai mult decât atât, nu se cunosc nici măcar amendamentele admise în urma dezbaterii publice a proiectului.
În context, Consiliul Naţional al Elevilor a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis şi prim-ministrului Nicolae Ciucă să numească un nou ministru al Educaţiei care să fie o persoană ‘integră’, ale cărei competenţe profesionale nu pot fi puse sub semnul întrebării şi care să se poată menţină departe de orice ingerinţe politice şi să înţeleagă necesitatea implementării unei reforme ‘reale’ şi ‘curajoase’.
O reformă profundă a sistemului naţional de educație a susținut și președintele Klaus Iohannis, la deschiderea anului universitar de la Universitatea de Arhitectură din București. Avem nevoie de toleranță zero în privința plagiatului – a adăugat șeful statului.
La rândul său, premierul a transmis studenților că educaţia universitară se află pe lista de priorități a Guvernului și a adăugat că sistemului românesc de învăţământ este în plin proces de transformare, iar modificările aduse prin Legile educaţiei naţionale reflectă ‘o viziune orientată spre viitor’.
Până atunci, însă, studenții trebuie să înfrunte eternele probleme financiare pe care le au la fiecare început de an universitar, legate de lipsa locurilor în cămine sau subvențiile pentru transport. În ceea ce privește desfășurarea cursurilor, calendarul anului universitar diferă de la o universitate la alta și este votat de conducerea fiecărei instituții de învățământ. Spre exemplu, la facultățile din cadrul Universității București, cursurile se vor desfășura în mare parte fizic, dar vor fi și online, cu condiția să nu se depășească 25% din programul de studiu.
Potrivit noii structuri a anului universitar, semestrul I va ține până pe 26 februarie anul viitor, perioadă în care studenții vor avea două vacanțe, o sesiune de examene și una de restanțe. Semestrul al II-lea va începe pe 27 februarie și se va încheia în iulie, în funcție de sesiunile de examene, de cele de restanțe sau de stagiile de practică de la fiecare universitate. Pentru studenții care optează pentru învățământul la distanță, structura anului universitar va fi aceeași ca în cazul celor care urmează cursuri cu frecvență, dar vor avea cursuri și în weekend și vor studia mai puține ore. Cât despre preferințele în rândul viitorilor studenți, în acest an, Universitatea din București și Universitatea Politehnică au fost cele mai căutate.
